Girofarurile prostiei

Intr-un reportaj despre felul in care Capitala se pregateste pentru ninsoare vedem cum autoritatile se prostesc in fata camerelor de luat vederi. Reporterul, mai frenetic decat orice deszapezitor, transmite dintr-o parcare in care sunt aliniate de-o parte si de alta a sa utilajele. Transmisia, musai in direct, este de-a dreptul incendiara. Sta sa ninga, zice reporterul pistol, ceea ce face din relatarea sa o relatare de razboi. Sigur, nu ninge, ba chiar nici nu ploua, dar dramatismul se simte peste tot in jur. Mai ales ca girofarurile utilajelor care vor fi folosite la deszapezire se invartesc toate de mama focului. Da bine in cadru si, mai ales, ajuta foarte mult transmisia de la fata locului. Sigur, nu se intampla nimic, dar lumina intermitenta a acestora imita foarte bine lumina rachetelor trase de americani in razboiul din Irak. Si ca sa arate ca, de ploua sau e ninsoare, pe ei nici in utilaje nu-i doare, gospodarii orasului au suit soferii la volan, ca sa fie totul cat mai real, cat mai adevarat. Camera de luat vederi, necrutatoare, ii arata in toata splendoarea lor cum, pusi de sefu’, stateau ca niste pitpalaci invartind volanul in gol. Asta pana cand, la un semn, cu totii, ca intr-o trupa de balet, incepura sa miste mecanic in acelasi timp lamele utilajelor in care erau suiti. Si asta in timp ce reporterul pistol cu capse relata mai inflacarat ca niciodata despre felul in care autoritatile, viceprimarul, primarul era plecat, vor face trotuarul luna. Imaginea lamelor, deszapezitoare, miscandu-se ca-n Lacul lebedelor, ma va urmari multa vreme de aici inainte mai ceva decat condamnarea comunismului.