Dacă dumneavoastră, cititori ai „Jurnalului Naţional”, aţi crezut o singură clipă că ţara asta a noastră e condusă de unul sau de altul, de aia sau de ăilalţi, v-aţi înşelat amarnic. Ţara – şi aici îmi umflu pieptul – a fost, este şi va fi condusă de factori. Ei, ce spuneţiĂ Sigur, în decembrie ’89 n-a fost împuşcat un factor şi nici banii din Comitetul Central n-au fost şparliţi de un factor, da’ poţi să ştii! La fel şi cu revoluţia! Nu poporul, ci factorii au făcut-o. De soarta noastră se ocupă factorii, care sunt de mai multe feluri. Noi nu trebuie să înjurăm Guvernul sau cine ştie ce instituţie că n-avem căldură în calorifere, ci factorii. Mai exact factorii de calorifer care se subordonează în mod direct şi nemijlocit factorilor de păcură. Iar factorii de păcuă se subodronează, în mod firesc, factorilor de decizie. Acum să nu credeţi că factorii ăştia de decizie sunt de capul lor de factori! Nu, nici factor de aşa ceva, factorii de decizie se subordonează factorilor de răspundere. Deja am început să văd numai factori, dar nu pot să termin cu ierarhizarea fără să amintesc de factorul şef. Dei, dvs., când înjuraţi că n-aveţi apă caldă, căldură, apă rece, autobuze, pe ăsta, pe factorul şef trebuie să-l înjuraţi. Iată cum: „’tu-ţi Paştele mă-ti de factor şef cu cine te-a adus pe lumea asta”. Vedeţi cât de simplu e! Hai încă o dată: „’tu-ţi Paştele mă-ti de factor şef cu cine te-a adus pe lumea asta”. Aşa, dragi cititori, câte probleme pentru nimic! Ne chinuim să-i înjurăm pe ăia şi pe aiă când, aţi văzut, toată vina o are factorul şef. Sau, ca să înjuraţi mai mulţi o dată puteţi spune la fel de simplu: „fir-aţi ai dracu’ cu factorii voştri!” Doamne, ce mişto e viaţa, ce frumoasă e, ce lungă, ce liniştită când ştii că ea e plină de factori. Să vă dea Dumnezeu sănătate măi fctorilor, că mult bine mai faceţi pe pământul ăsta! Fir-aţi ai dracu’ (Doamne, iartă-mă!) Bună dimineaţa!
MARIUS TUCA
