Viaţa merge înainte. Îmbătrânim ascunzându-ne de noi dezamăgiri, de vechi resentimente. Ochii nu mai ştiu să privească frumosul, s-au obişnuit să caute preţurile mici, ochii se lasă cârpiţi de viaţă. Care merge înainte! Nu se mai ridică statui, nisipul se foloseşte exclusiv la castele, nici păsările nu mai au pe ce să se odihnească, între două zboruri îşi închiriază aripile în schimbul unui catarg. Ţigările „Carpaţi” îmbătrânesc nedemn, sub formă de chiştoace, între degete, lipite de arătătorul unei lumi care mai lasă de la ea. Cred că niciodată n-am vrut o lume mai bună, ci o lume pe care s-o poţi minţi că e frumoasă. Viaţa merge înainte.
Trimisul special al „Jurnalului Naţional” în Anglia, domnul Florin Condurăţeanu, s-a întors acasă. Prilej cu care i-am explicat că, de aici, de la Bucureşti, s-a văzut cum se vede de la Londra celebrul turn, deci i-am explicat că echipa de fotbal a României a jucat slab de tot. Cred că acest lucru trebuie făcut cu toţi trimişii presei române, nu de alta, dar se pare că în Anglia n-au fost sacrificate toate vacile. După acest scurt instructaj, domnul Florin Condurăţeanu ş-a reluat locul în redacţie, dovedind totuşi că prin corespondeţele trimise din Anglia a făcut de unul singur cât echipe întregi deplasate acolo. Şi pentru că de ieri a intrat în vigoare „Legea dreptului de autor”, îi rog pe cei care vor să preia de la subsemnatul vreo idee, ceva, s-o facă, da să dea şi ei o bere, un pahar cu apă minerală. Căci viaţa merge înanite! Bună dimineaţa!
MARIUS TUCĂ
