Doamna de plastilină

01 Iun 2001
Doamna de plastilină
Toate zairele au titrat ieri pe prima pagină “Baroneasa Nicholson cere Uniunii Europene suspendarea negocierilor de aderare cu România”. Alţi analişti, mai scrupuloşi, dar mari specialitşi în politică externă, au scris că “Europa”, da, aţi citit bine, coana Europa, pune serios problema suspendării negocierilor de aderare ale României cu Uniunea Europeană. Proiectul de raport pe baza căruia analiştii care vâslesc pe Dâmboviţa, crezând că sunt pe Tamisa ori Sena, au tras concluzia că Europa ar putea să ne dea un cap în gură, după ce ne-a fericit poponeaţa cu şuturi, proiectul cu pricina, spuneam, este de fapt poziţia, doar poziţia, deputatului Emma Nihcolson de Winterbourne, raportor pentru România. Cum au reuşit ai noştri, ca brazii, cu politica externă pe piept, s-o transforme pe baronesă în Europă numai Dumnezeu ştie, cu toate că şi lui îi va fi destul de greu. Da, de acord, baroneasa Emma Nicholson seamănă în multe privinţe cu Europa acestor ani, mai bine spus cu felul în care s-a comportat cu noi Europa în anii postrevoluţionari. Marii oficiali europeni, de câte ori ne vizitează, sunt numai zâmbet şI miere, ne mângâie părinteşte pe cap. Ne spun că e bine, că asta-i calea, că progresele pe care le-am făcut sunt încrurajatoare, că am putea deveni şI noi înalţi şI frumoşi, aşa cum sunt europenii, bla-bla-bla! Cum se văd trecuţi graniţa probabil că-n mintea lor se răsuceşte ceva. Odată ajunşi în cuibarul Europei, îşi depun ouăle de smoală, cu care începe zugrăvirea noastră. Nu cred că mai e cazul să fim fudului când vorbim de integarea noastră în Europa. Nu spun că suntem cei mai deştepţi şI destoinici din Europa. Nu cred că există vreo conspiraţie împotriva noastră. Dar totuşi ceva se întâmplă. Baroneasa Emma Nicholson, ca să mă întorc de unde am plecat, cât s-a plimbat, în urmă cu vreo trei-patru săptămâni, la braţetă cu premierul României era ca şI rezolvată problema copiilor instituţionalizaţi. Bucureştenii, şI nu numai ei vibrau la declaraţiile mai mult decât curtenitoare ale doamnei de plastilină, doamna Emma Nicholson. Acu' vibrează presa engelză. Noi, ăia buni şI oarecum ascultători de acum trei săptămâni, am dvenit dintr-o dată ciuma Europei. Am redevenit de fapt ce am fost pentru ea înaitne de vizita la Bucureşti a baronesei, şI mai mult decât atât.
 

Alte stiri din Editorial

Ultima oră