Comentariul lui Marius Tucă, până miercuri colaborator al “ProSport”, ar fi trebuit să apară în ultimul număr al cunoscutului cotidian de sport realizat de echipa condusă de Ovidiu Ioaniţoaia şi Cătălin Tolontan. Conducerea trustului Ringier, actualul proprietar al ziarului, a decis să nu publice pagina de opinii realizată de echipa demisionară. “Jurnalul Naţional”, publică integral acest text.
Despărţire de întâlnire
Am tot citit în aceste zile articolele celor care au semnat în paginile “ProSport”. Atrticole de “La revedere!”, “Rămas bun!”, Pe curând!”, articole care aveau ceva trist, o tristeţe a despărţirii. O tristeţe amestecată cu nostalgie şi amintiri. O tristeţe măsurată în file la două rânduri, o tristeţe nemeritată parcă nici de cititorii acestui ziar, dar nici de cei care l-au scris. O să râdeţi, o să plângeţi, la urma-urmei puteţi face orice, dar am o părere mai bună despre despărţiri decât despre întâlniri. Întâlnirile sunt de cele mai multe ori formale, superficiale, fără substanţă, fără tensiune. Când vine vorba de despărţiri însă, mai ales într-o relaţie sentimentală, aşa cum a fost cea între ziarişti şi ziarul pe care l-au făcut, între ziarişti şi cititorii lor, lucrurile se schimbă. Capătă o altă dimensiune şi o altă stare. O stare de suferinţă, care te provoacă profesioanl, sentimental, o stare de suferinţă care naşte în fiecare dintre noi un alt început, un nou început. Din profunzimile unei astfel de despărţiri se nasc noi planuri, noi orgolii şI marile provocări. De obicei, fugi de o astfel de despărţire, dar odată intrat în ea îţi place s-o trăieşti, s-o simţi, s-ăi simţi gustul până aproape la prăbuşire, după care să te înalţi, transformând toată suferinţa din ea în aripi pe care nu te-ai gândit că o să le ai vreodată. Am scris demult ceva despre “întâlnrile de despărţire”. Spuneam că toată lumea se întâlneşte ca să se întâlnească. Ne întâlnim mâine, la ora 10:00. De ce ne întâlnim! Ne întâlnim ca să ne întâlnim! Nimeni nu spune că vrea să se întâlnească pentru ca să se despartă, adică să aibă o întâlnire de despărţire!
Cred că ceea ce se întâmplă astăzi între ziariştii care au scris la această gazetă de sport şi cititorii lor este o despărţire de întâlnire. Valoarea lor le dă curajul de a pleca de aici şi a se întâlni în altă parte. O despărţire, dar o despărţire urmată de o întâlnire, ca o poveste frumoasă începută demult şi oprită puţin, pentru a fi continuată şi cu mai multă pasiune şi devotament, ca orice poveste trecută prin despărţire. Fie ea şi de întâlnire.