Culmea sărăciei

04 Aug 1998
Culmea sărăciei
Mor pe stradă oameni care n-au suferit niciodată de nimic. Mor pur şi simplu copleşiţi de căldură. Şi moartea-i prinde trăgând de câte o sarsana cu două roşii şi trei cartofi. Zilnic mii de aomeni apelează la serviciile Salvării. Vara asta cu mult mai mulţi decât verile trecute. Explicaţia directorului staţiei de Salvare e simplă: “În timpul verii, în anii trecuţi solicitările erau mai puţine pentru că lumea pleca în concediu. Dacă acum nu-şi mai pot permite foarte mulţi, e firesc să fim atât de solicitaţi”. Singurii care au fost scutiţi de căldura de la locul de muncă au fost angajaţii Curţii Supreme de Justiţie. Mentorul acestei instituţii a tras oblonul şi şi-a trimis oamenii pe la casele lor. Încă de dimineaţă. Pasămite să nu-i pască vreo insolaţie şi să dea cu dosarele de pământ. Nu de alta, dar praful aşezat pe ele n-ar mai fi bun pentru vitrinele Muzeului Antipa. Brutarii, care trudesc în plină zi lângă cuptor, n-au dat vina pe caniculă pentru a-şi întrerupe munca: “Noi facem pâine şi nu ne putem opri activitatea”. Probabil că ei fac parte dintre miile de oameni care solicită Salvarea. Probabil că anul ăsta n-au plecat în concediu. Pentru că n-au bani. Da, dar ei fac pâinea.

Bună dimineaţa!

MARIUS TUCĂ

Alte stiri din Editorial

Ultima oră