Cît mai costă lumea, cît mai face, care mai e preţul ei?

A fost odată ca niciodată o lume în care ştiai cît face totul, de la o cutie de chibrituri pînă la o casă în Beverly Hills, o lume în care ştiai să pui preţ  pe tot ce avea preţ, să preţuieşti tot ceea ce era de preţuit, o lume în care puteai la orice oră din zi şi din noapte să afli preţul corect, a fost odată ca niciodată o lume în care bursele erau burse şi cursurile erau cursuri, o lume în care băncile erau bănci şi dintr-o dată nimic din toate astea n-au mai fost ce-au fost, echilibrul lor s-a dovedit a fi mai fragil decît echilibrul nostru interior, a fost odată ca niciodată o lume în care creditul era credit şi dobînda era dobîndă, ba chiar rata aşa rată cum era tot rată era şi dintr-o dată nimic din toate astea n-au mai fost ce-au fost, toate liniştile lumii s-au transformat în nelinişti, siguranţa zilei de mîine s-a schimbat în incertitudinea zilei de mîine, întrebările mici de zi cu zi, oarecare au devenit întrebări existenţiale, economiile de vacanţă au devenit economii de-o viaţă, a fost odată ca niciodată o lume în care ştiai că bugetele erau bugete, gajurile erau gajuri, garanţiile erau garanţii şi dintr-o dată nimic din toate astea n-au mai fost ce-au fost, tot curajul s-a transformat în teamă, toate visele au devenit vise, planurile de viitor au devenit amintiri, a fost odată ca niciodată o lume în care ştiai că banii erau bani, casele erau case, pământul era pământ şi dintr-o dată nimic din toate astea n-au mai fost ce-au fost şi n-au mai valorat nimic din ceea ce ar fi trebuit să valoreze, a fost odată ca niciodată o lume în care nu mai ştiai cît face viaţa, cît costă, care e preţul ei şi dintr-o dată şi atunci viaţa a devenit importantă, fără de preţ, inestimabilă, odată ca niciodată…