Am fost răzbunaţi de această frumoasă echipă a Cehiei. Echipă ce a ieşit de pe uliţa fotbalului ceh direct în bulevardul fotbalului european, lăsând de căruţă formaţiile Italiei, Portugaliei şi Franţei. Pesemne că suporterii italieni s-au mai liniştit acum, văzând că cehii vor juca finala şi nu ştiu ce mă face să cred că o vor şi câştiga. Mai ales că în echipa Cehiei vor reintra câţiva jucători care i-au umilit pe portughezi.
Sunt nevoit să mă întrerup niţel din înălţarea imnurilor de slavă pentru cehi, deoarece englezii au trimis balonul în bară, în prelungiri, fiind la un pas de golul de aur. Dar să revenim la bravii noştri cehi, care au strangulat cocoşu’ galic… da’ nu mă lasă Gascoine, care dacă nu-şi tăia unghiile înaintea meciului Anglia era la ora asta finalistă. Francezilor le-a lipsit în această semifinală, ca să ne întoarcem la cocoşul nostru, tocmai jucătorii pe care Aime Jacquet nu i-a convocat în echipă. E vorba, v-aţi prins, de Ginola şi Cantona. Cei doi mari devreme amintiţi au jucat, totuşi, în echipa Cehiei însă, pe numele lor adevărate Berger şi Poborsky, doi jucători care au încântat toate englezoaicele. Mulţumim din inimă, Cehia, coşmarul nostru numit Franţa a luat sfârşit. Puiu Iordănescu se poate întoarce liniştit la cârma Naţionalei României, avem şi noi o echipă a altora cu care să ţinem. La revedere Franţa, ne revedem în Franţa, îţi spunem noi, autostopiştii români, rămaşi în pană şi aşteptând „la ocazie” să ne ia şi pe noi cehii în portbagaj. Bună dimineaţa!
MARIUS TUCĂ
