Anul 1999 este un dar

Vreau ca anul 1999 să fie un an al descătuşării energiilor. Un an fără căluş, fără zăbală, un an cu aripi. Un an în care să câştigăm toate bătăliile care până mai ieri le pierdeam cu supunere. Un an în care să dispară dezbinarea, un an în care ţintele noastre să fie înalte şi comune. Anul 2000 ne aşteaptă puternici, scăpaţi de grija zilei de mâine. Îmi doresc, vreau ca în anul 1999 să depindem de noi înşine, să nu mai stăm cu mâna întinsă spre nicăieri. Un an  în care să strângem din dinţi, un an în care să uităm că există capra vecinului. Nu vă lăsaţi înfrânţi nici măcar atunci când genunchii vă ajung pe pământ, sprijinţi-vă privirea de orizont, ridicaţi-vă şi mergeţi mai departe!

Scoateţi din vocabular cuvântul înfrângere, învăţaţi să o luaţi de la capăt, învăţaţi să fiţi puternici! Ne-a lipsit mentaliatea de învingători. E vremea s-o învăţăm, s-o avem de partea noastră şi, atunci, înfrângerile ni se vor părea flori le butonieră. Îmi doresc aşa demult să trăiesc într-o lume în care zâmbetul şi bunătatea să fie monedele noastre de schimb pentru a trece în secolul următor. Un secol pe care-l putem lua în stăpânire încă din primul său an. După aceea vom putea fi liberi să reuşin în tot ceea ce ne vom propune. Cred că anul 1999 este în primul rând un dar şi abia apoi o încercare. Un dar de care în primul rând de care are nevoieţara, un dar al tuturor.

Vino 1999, suntem gata să te câştigăm răsărit cu răsărit, suntem gata să te facem unul de-al nostru, să profităm de tine ca de ultimul an al unui secol! Tu eşti scara noastră, podul nostru care să facă trecerea dintr-un trecut nedorit de nimeni spre un viitor aşteptat de toată lumea. La mulţi ani!

MARIUS TUCĂ