În primăvara ce a trecut, aflat în România, Aelxandr Kwasniewsid, nimeni altul decât preşedintele Poloniei, a vizita localităţile din judeţul Suceava în care există comunităţi compacate de polonezi. De exemplu, preşedintele polon, s-a plimbat agale şi pe jos pe uliţele localităţii Solneţul Nou, ocazie cu care a laut cunoştinţă de deschiderea noastră spre Europa, spre Alianţa Nord-Atlantică şi de noroiul gros de două degete pe care l-au simţit din plin pantofii şi gărzile domniei sale. Acu’ asta a fost, nu puteau săracii oameni să asfalteze într-o noapte ceea ce Ceauşescu nu reuşise în 25 de ani. Puteau săracii oameni, că tot am amintit de ultimul preşedinte împuşcat al României, peste noapte, să vopsească pomii, vacile, casele, caii, dar nămolul de două degete de pe uliţe era „mândria” lor. Buun! Recent, la Lisabona preşedintele Poloniei, Alexandr Kwasniewski, s-a întâlnit cu preşedintele României, Emil Constantinescu, cu care a întreţinut o discuţie, despre ce credeţiĂ Despre NATOĂ Nţţ! Despre Uniunea EuropeanăĂ Nţţ! Despre Fondul Monetar iInternaţionalĂ Nţţţ! Aşa cum bănuiţi, pentru a nu căpăta un tic, trebuie să vă spun că preşedintele Poloniei l-a rugat pe preşedintele României să asfalteze câteva şosele din judeţul Suceafva, în zonele în care există comunităţi compacte de polonezi, că tot era vorba deo întâlnire la cel mai înalt nivel. „Bă, Emile, i-ar fi zis Alexandr, vezi, bă, că am şi eu nişte rude mai sărace pe la voi, prin România. Eu tştiu că le-aţi băgat curent, democraţie şi Stimorol Winterfresh, da’ băgaţi-le, mă, şi nişte asfalt! Dacă se poate tango; la urma urmei, ar merge şi cazacioc în zona aia, măcar două-trei roabe, de ochii polonezilor, şi’om contribui şi noi cu ceva!” „Alexandr, ar fi zis Emil Constantinescu, nici dacă ne vorbeam nu ne înţelegeam aşa bine! Treaba e deja în curs de derulare: ai voştri fac drumurile, minoritatea maghiară face căile ferate, armenii construcţiile ş.a.m.d., iar noi, românii intrăm în NATO”. Bună dimineaţa!
MARIUS TUCĂ
