Cine mai spune adevărul în ţara asta? Cine mai are curajul să spună adevărul înţaraasta? Cât vom mai trăi având drept reper minciuna? Respirăm minciuna, trăim minciuna, ne hrănim cu ea! Veţi spune că nici adevărul nu ţine de foame! Aşa este, dar măcar ştim că suferim pentru un adevăr, nu pentru o minciună! Minciuna a devenit împărăteasă într-oţarăîn care un înalt demnitar îşi permite să mintă fără să-i tresară un muşchi. Şi face lucrul ăsta, precum un şcolar în pauza dintre două ore. Adevărul stă şi-şi cerşeşte dreptatea la colţul străzii, aşteptând ca cineva să-i arunce destinul României ca pe un ultim sfanţ. Începem să credem că suntem făcuţi să credem că locul României în Europa şi în lume e tot o minciună. Nu mai avem nevoie de adevăr decât pentru a măsura minciuna, pentru a vedea cât de mare sau de mică este! Doar pentru atât şi pentru nimic altceva. Tristă ţară aceea care ajunge, pe lângă atâtea lucruri, să importe adevăr. Adevărul altora care nu e nimic altceva decât o minciună frumos ambalată. Bună dimineaţa!
MARIUS TUCĂ
