Eu un spectacol fascinant! Te uiţi în stânga, te uiţi în dreapta, te uiţi la ONU, te uiţi la altul, te uiţi la NATO şi nu-ţi vine să crezi ceea ce se întâmplă. Ceea ce fac politicienii noştri de frunte în aceste zile de început de campanie electorală, felul în care se poartă ei te-ar îndemna să le dai votul pe cel puţin o sută de ani. Însă, după ce ne-am fript cu frişcă suflăm şi-n blatul de tort. E o nebunie să-l vezi pe preşedintele Iliescu deplasându-se pe jos, pe un trotuar amărât şi oarecare din România, ba, mai mult, să-l vezi cum stă la culoarea roşie a semaforului, ca orice pieton al lumii negândindu-se nici o clipă să păşească pe zebră înainte de a vedea verde în faţa ochilor. Stau şi mă gândesc cum ar fi să mergi pe o stradă şi să vezi cum Emil Constantinescu stă la coadă la maxi-taxi, cum Nicolae Manolescu se înghesuie la o tonetă cu îngheţată, cum Petre Roman îşi cumpără un hot-dog… Ei, cum ar fi? Ca-n filme! Cred că ar trebui să-i pozăm pe băieţi acum când se dau ei din popor. Iar atunci când o să ajungă ei din nou oameni mari să le aducem aminte ce populari au fost ei o dată, publicând în ziare fotografiile ce i-au surprins în poziţiile mai sus amintite. Emil Constantinescu, în timp ce Ion Iliescu mergea pe jos spre Apaca, se afla la Ruginoasa promiţându-le ţăranilor de acolo telefoane. Să dea naibii ca după alegeri să existe vreun ţăran fără celular la brâu, lăngă seceră, că cine ştie ce se întâmplă. Domnu’ Constantinescu, domnu’ Iliescu, dacă mai sunteţi pe fir suflaţi de trei ori uşor în receptor, altfel o să cred că Iliescu de la Apaca şi Constantinescu de la Ruginoasa n-au fost decât nişte sosii amărâte, adevăraţii protagonişti stând la masa de lucru şi gândindu-se la ţară! Bună dimineaţa!
MARIUS TUCĂ
