La 5 septembrie, Biserica Ortodoxă îl pomeneşte se Sfântul Proroc Zaharia, tatăl Înaintemergatorului şi Botezătorului Ioan. Sinaxarul ne spune că părinţii Sfântului Profet Înaintemergător şi Botezător Ioan erau descendenţi din neamul lui Aaron: Zaharia, fiind fiul lui Barac, preot în Templul din Ierusalim, iar Elisabeta - sora Sfintei Ana, mama Preasfintei Fecioare Maria. “Cele două femei căsătorite şi evlavioase sufereau de nerodire a trupului, ceea ce pe vremea aceea era luat drept pedeapsă de la Dumnezeu. Într-o zi, în timpul slujbei din templu, un înger i s-a arătat lui Zaharia care i-a spus că soţia să bătrână va naşte prunc, «care va fi mare înaintea Domnului» (Luca 1:15) şi «va merge înaintea Lui cu duhul şi puterea lui Ilie» (Luca 1:17). Zaharia s-a îndoit de această prezicere şi pentru această slăbire în credinţă el a fost pedepsit, luându-i-se graiul. Când Elisabeta a născut un fiu, fiind insuflată de Duhul Sfânt, i-a dat numele Ioan, deşi nimeni din familie nu mai avea acest nume. Când l-au întrebat şi pe Zaharia acesta a scris şi el numele de Ioan pe o tablă. Imediat după această i-a revenit darul vorbirii şi a început să profeţească despre fiul său care urma să fie Înaintemergătorul Domnului. Când Irod împăratul a auzit de la magi despre naşterea Mântuitorului, a dat ordin să fie omorâţi toţi copiii de parte bărbătească de până la doi ani din Betleem şi din împrejurimi, sperând astfel să nu-i scape nici pruncul Iisus. (…) Dar Elisabeta s-a ascuns cu pruncul în munţi şi s-a rugat la Dumnezeu să-i scape de prigonitori. Din mila Domnului muntele s-a crăpat şi i-a adăpostit pe mamă şi fiu până ce prigonitorii au dispărut. În acele zile tragice, Zaharia slujea în templu, iar soldaţii lui Irod au încercat în zadar să afle de la acesta unde se ascundeau Elisabeta şi Ioan. Apoi, aceştia l-au omorât pe sfântul profet, înjunghiindu-l în faţa altarului (Matei 23: 35)”. (Vieţile sfinţilor de peste tot anul)