Biserica Ortodoxă îl prăznuieşte la 14 noiembrie pe Sfântul Apostol Filip, unul dintre cei doisprezece ucenici ai Domnului Iisus Hristos. Sinaxarul ne spune că Sfântul Apostol Filip era de loc din Betsaida Galileii, ca şi Sfinţii Apostoli Andrei şi Petru. "(...) Multă înţelepciune avea acest dumnezeiesc Apostol, îndeletnicindu-se cu cărţile proorocilor şi feciorelnic în toată viaţa sa cunoscându-se; pe acesta aflându-l Domnul după botezul său în Galileea, l-a chemat ca să-i urmeze Lui. Iar el, întâlnind pe Natanael, i-a zis: «Am aflat pe Cel despre Care a scris Moise în Lege şi prooroci, pe Iisus, fiul lui Iosif cel din Nazaret». Şi alte încă multe ziceri se afla în Sfânta Evanghelie arătătoare pentru acest Apostol. Deci acesta, luând după sorţi pământul Asiei, avea pe Apostolul Vartolomeu următor lui şi ajutător la propovăduirea Evangheliei. Mai avea încă şi pe sora sa, cea după trup, Mariamni, care urma şi le slujea lor. Deci, trecând Apostolii aceştia prin cetăţile Lidiei şi Misiei şi propovăduind în ele Evanghelia Lui Hristos, multe încercări şi necazuri au suferit de la cei necredincioşi, fiind bătuţi, zdrobiţi cu toiegele, prin închisori închişi şi cu pietre împroşcaţi. (...) Mergând dumnezeiescul Filip la Ierapoli, acolo a fost târât pe pământ de elini, prin mijlocul uliţelor cetăţii; după aceasta sfredelindu-i-se gleznele picioarelor, a fost pironit pe un lemn cu capul în jos, şi aşa, făcând rugăciune, şi-a dat sfântul său suflet în mâinile Lui Dumnezeu. Îndată ce şi-a dat duhul Sfântul Apostol, pământul s-a înfricoşat ca şi când ar fi fost însufleţit, şi a scos înfricoşător glas şi geamăt, şi s-a despicat şi a înghiţit pe mulţi din cei necredincioşi. Iar ceilalţi, temându-se, au îngenunchiat la dumnezeiescul Vartolomeu şi la Sfânta Mariamni, care erau spânzuraţi. Şi, dezlegându-i pe ei de pe lemn, au venit la adevărata credinţă a lui Hristos; iar moaştele apostolului le-au îngropat. Sfântul Vartolomeu aşezând pe Stahie episcop în Bizanţ, a ieşit şi s-a dus împreună cu Mariamni în Licaonia”. (Vieţile Sfinţilor de peste tot anul)
Pe de altă parte, astăzi se face şi pomenirea Sfântului Grigorie Palama, arhiepiscopul Tesalonicului, făcătorul de minuni, care s-a născut în anul 1296, în Constantinopol iar tătăl Sfântului a ajuns important demnitar la curtea lui Andronicus al II-lea Paleologul. Cum a murit la scurt timp, Andronicus a devenit turorele copilului Grigorie, rămas orfan. "Înzestrat cu abilităţi intelectuale şi ambiţie, Grigorie a stăpânit toate subiectele de studiu care făceau parte la vremea aceea din cursul complet de educaţie superioară medievală. Împăratul spera ca tânărul să se îndrepte spre munca în cadrul guvernului, dar Grigorie, abia împlinind 20 de ani, s-a retras în Muntele Athos în anul 1316 (după unele surse 1318) devenind novice la Mănăstirea Vatoped, sub îndrumarea monahicească a Părintelui Nicodim, de la Vatoped, (prăznuit în 11 iulie). Acolo a fost tuns şi a pornit pe calea sfinţeniei. Un an mai târziu, Sfântul Evanghelist Ioan Teologul i-a apărut în vis şi i-a promis că-l va proteja pe calea sa duhovnicească. Mama şi surorile lui Grigorie au devenit şi ele călugăriţe. (...) În sec. al XI-lea, Sf. Simeon Noul Teolog (prăznuit în 12 martie) a dat indicaţii amănunţite despre activitatea mentală pentru cei care practicau rugăciunea exterioară, iar sfinţii din Athos au pus-o în aplicare. Practicarea rugăciunii minţii sau a inimii pentru care este nevoie de solitudine şi linişte se numeşte «isihasm» (de la grecescul «hesychia» care înseamnă calm şi linişte), iar practicanţii se numesc isihaşti.
În timpul şederii sale în Glossia viitorul ierarh Grigorie a fost complet absorbit de spiritul isihast acesta devenind noul său mod de viaţă. În anul 1326, datorită ameninţării invaziei turce el, împreună cu ceilalţi fraţi ai schitului, s-au retras în Tesalonic, unde a fost hirotonit ca preot. Sf. Grigorie a combinat îndatoririle sale preoţeşti cu viaţa de pustnic. (...) În anii 1330 au avut loc importante evenimente în viaţa Bisericii de Răsărit, în urma cărora Sf. Grigorie a fost plasat printre cei mai importanţi apologeţi universali ai ortodoxiei, fiind foarte renumit ca profesor al isihasmului. (...)
Sf. Grigorie a făcut multe minuni în cei trei ani dinaintea morţii sale, vindecând mulţi bolnavi. În ajunul morţii sale, Sf. Ioan Hrisostom i-a apărut într-o viziune, adresându-i cuvintele: «Spre înălţimi! Spre înălţimi!» Sf. Grigorie Palama a adormit întru Domnul într-o zi de 14 noiembrie.
