Florin Piersic nu este doar, așa, un actor. Florin Piersic este o poveste. Este o poveste în poveste, este Harap Alb, care, în loc să meargă se bată cu urșii, cu cerbii fermecați ori cu Omul Spân, a stat toată viața să spună el însuși povești.
Păi, când ridica odată sabia haiducul Anghel Șaptecai, de strigau arnăuții, vai!, sau când își ungea Mărgelatu cu anason revolverul cu butuc și țevi scurte, de fugeau ca potârnichiile slujbașii lui Vodă, nu erau povești?
Plecau acasă spectatorii de la cinematograf, unii cu lacrimi în ochi, alții extaziați, povestind în stânga și-n dreapta, ce bărbat adevărat este Florin Piersic. Și este!! Cruce de bărbat, nu alta!, a fost și rămâne cel dintâi june prim al cinematografiei noastre, din anul 1960 încoace.
Au leșinat femeile după el! Au dormit cu pozele lui sub pernă, și-au dorit bărbați aidoma lui ori și-au comparat soții cu marele Florin Piersic (e, mototolule, tu poți să faci ca el?) A fost etalon al frumuseții și forței masculine.
A dominat preț de jumătate de secol cinematografia românească. Piesele de teatru în care a jucat? Sunt o nebunie, numai dacă am parcurge titlurile: „Act venețian”, „Zbor deasupra unui cuib de cuci”, „Oameni și șoareci”, „Străini în noapte”, „Dulcea pasăre a tinereții”, etc.
Cât despre Teatrul tv, intra noaptea în casele oamenilor, într-o vreme când orice act de cultură era primit ca o binecuvântare, și-i făcea să uite de viața mohorâtă și de cenușiul dimprejur. „Visul unei nopți de iarnă”, „Ultima haltă în Paradis”, „Jocul de-a vacanța”, au fost piese care au făcut istorie.
Nu-i mai trecem în revistă datele biografice, convinși fiind că toată lumea îi cunoaște și-i știe traiectoria luminoasă pe care a fost propulsat în constelația marilor actori români. Totuși, se cuvine să amintim că Florin Piersic își trăiește propria legendă, de vreme ce, din 26 ianuarie 2011, cinematograful „Republica” din Cluj-Napoca a fost redenumit în cinematograful „Florin Piersic”.
În anii trecuţi, maestrul ne obişnuise ca ziua sa să fie sărbătorită pe scenă, acolo unde îl prindea spectacolul, fie că era la Iaşi, în Constanţa, sau în Bucureşti.
De astă dată, însă, pentru a-şi putea petrece ziua de naştere cu familia, şi-a serbat-o ieri, conform tradiţiei, tot pe scenă, la Cluj, în cinematograful care-i poartă numele. Intrarea a fost liberă, însă, în mai puţin de un ceas, se rezervaseră toate cele 700 de locuri!
Până la urmă au fost peste 800 de persoane.
"Îmi pare rău de un singur lucru, că nu am 38 de ani, ci 83 de ani", a spus Florin Piersic, în faţa participanţilor.
Printre cei prezenţi s-au numărat preşedintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, primarul Emil Boc, mitropolitul Clujului, Andrei Andreicuţ, episcopul Eparhiei greco-catolice de Cluj-Gherla, Florentin Crihălmeanu.
"Excelenţa voastră Ioan Aurel Pop, dacă eu aş conduce ţara asta şi aş avea un cuvânt de spus, mâine eraţi preşedinte. Mie îmi place de dumneavoastră din ziua când am fost la Veneţia şi eraţi la Centrul Cultural", a mai spus Florin Piersic.
Se spune că, dacă îl laşi, Florin Piersic poate vorbi oamenilor, fără întrerupere, o noapte şi o zi, şi se mai spune că Florin nu îmbătrâneşte, ci doar înaintează în vârstă.
Dar să n-ai grijă, maestre! Toţi oamenii, pe care i-ai făcut fericiţi de-a lungul atâtor ani, deja te percep ca-n „Jocul de-a vacanţa”, fără un timp prestabilit, fără săptămâni, fără ani.
Pentru ei vei fi mereu tânărul, fermecătorul şi îndrăgitul Florin Piersic cel fără de vârstă, Făt-Frumosul care, ca-n basme, a călcat pe tărâmul „Tinereţii fără bătrâneţe şi al vieţii fără de moarte”. Căci nemuritor vei fi în galeria marilor noştri actori!
Astăzi, unicul, inegalabilul, Florin Piersic împlineşte 83 de ani! Să-i urăm să aibă parte de tot ce poate fi mai bun şi mai frumos pe lume, multă sănătate, bucurii alături de cei dragi, viaţă lungă ca-n poveste să-i ajungă, să facem reverenţe şi să aplaudăm. La mulţi ani, Maestre!