Printre rarele frumuseți care au rămas de pe urma ghețarilor de odinioară este și „complexul Bucura”, care sintetizează tot ceea ce întâlnim mai copleșitor în Reteza: o aglomerare de lacuri, căldări, piscuri, creste și văi glaciare create sub acțiunea îndelungată a unui imens câmp de gheață, care acoperea valea sălbatică a Bucurei, prelungindu-se apoi pe firul văii în jos, până hăt!, departe pe ulciorul Lăpușnicului, după ce modelase amfiteatrul de mari proporții din căldarea superioară. Este impresionantă imaginea de ansamblu a acestui compex alpin: o cunună de custuri și piscuri, în mijlocul căreia se odihnesc spre cer lacuri întinse și numeroase, așezate pe treptele unor frumoase căldări de ghețari, spânzurate la mari înălțimi sau ascunse în pâlnii pline de grohotiș.
Tabloul este completat cu două din vestitele ”porți” ale Retezatului, pe unde se poate trece, cu destulă greutate, de pe un versant pe altul: Curmătura Bucurei, frânturi dintr-un oval perfect, prinsă între piscurile Bucurei și Pelegii, precum și poarta Bucurei, nemaipomenită spărtură în creasta ruinată, care unește piscurile Bucurei și Judelui, împodobită cu nenumărate țarcuri și turnulețe fanteziste, săpate în granit. Și în mijlocul acestui univers alpin stă Bucura – cel mai întins lac glaciar din Carpați. Oricum, în ceea ce privește mulțimea și volumul marilor lacuri ale Retezatului, se constată că acestea pot fi analizate ca fiind imense rezervoare de apă, prin cantitatea totală de aproape șase milioane metri cubi pe care o însumează, grație căreia asigură un debit constant și permanent întregii rețele de torenți alpini care brăzdează masivul.
Traseu: Cabana Pietrele – Valea Pietrele – Refugiul Gențiana – Bordu Tomii – Lacul Bucura – Cabana Buta. Principala cale de acces pe direcția nord-sud, traseul întâlnește ieșirea spre toate drumurile ce duc la obiectivele din zona centrală. Itinerarul pornește din spatele cabanei Pietrele (1480 m). După traversarea pârâului, urcăm prin pădure pe fața nordică a muntelui Stânișoara; după cinci minute apare prima bifurcație; la stânga rămâne poteca spre lacul Galeș (marcaj, triunghi roșu), iar la dreapa poteca (marcaj cu bandă albastră) spre lacul Bucura. După un urcuș îndelungat, cărarea iese într-o poiană (1550 m), de aici se desprinde un hățiș care coboară în valea Pietrele și, după un parcurs foarte interesant, răzbate pe culmea Muntelui Pietrele.
Din acestă poiană, unde odinioară era așezată vechea cabană Pietrele, coborâm câteva minute la un izvor, de la care reluăm urcușul în pădure. Poteca ne duce peste stânci cu forme rotunjite și iese în poiana ”La Gențiana”. Ea urcă acum pe la mijlocul poienii până la refugiul Gențiana (1670 m), unde sosim după circa 50 de minute de la plecare. Reluăm urcușul și rapid ajungem la jgheabul în care curge zgomotos apa pârâului Pietrele. Trecem puntea pe malul drept și regăsim poteca strecurându-se printre tufișurile de jnepeni. Urcușul se accentuează. Cărarea taie tot pragul glaciar din dreptul vârfurilor Pietrele și Stânișoara, ieșind pe treapta mijlocie lângă pârâu.
După o pantă mai domoală ajungem la Bordu Tomii (1890 m)., stâncă solitară ce oferă un acoperiș în caz de ploaie și refugiu de noapte pentru ciobani. Traversăm de câteva ori pârâul Pietrele și, în scurt timp, ajungem la lacul cu același nume. După un scurt popas, ne apropiem de șaua Bucurei, trecând pe lângă două stânci ca două turnulețe. Poteca urcă scurt și iese pe creasta principală de nord în Curmătura Bucurei (2206 m). La piciorul pantei se odihneste Lacul Bucura, cel mai mare lac glaciar din țară (8,86 ha). Aici putem pune cortul pentru noapte.
A doua zi, coborâm în Valea Pelegii, urcăm pe malul opus o pantă mare și ieșim în poiana stânii de la Gura Bucurei. Din spatele stânii, drumeagul reintră în pădure și începe să urce până în șaua PlaiuluiMic. Părăsim șaua Plaiului Mic și coborâm spre sud, în căldărușa Plaiului. După circa 20 min. ajungem la liziera pădurii de molid, de la care ne abatem ușor în dreapta. Ieșim apoi în poiana ”La Morminți” (1650 m), o traversăm în coborâre lentă și reintrăm în pădure urmând serpentinele. În apropiere de pârâul Buta cotim la stânga și coborâm paralel cu pârâul până la cabana Buta (1580 m), unde și rămânem peste noapte.
