Orașul, aparținând județului Argeș, se află pe Râul Târgului, în zona dealurilor subcarpatice, fiind predominat de înălțimile Mateiaș (1.241 m) și Mățău (1.019 m). Este o așezare foarte veche.
La aproximativ 4 km de oraș, între cartierul Apa Sărată și satul Pescăreasca, s-au descoperit urmele castrului roman Jidava, datând din sec. II-III e.n.
Cu ocazia săpăturilor au fost scoase la iveală zidurile de incintă ale castrului, construcții interioare, săgeți, ceramică. Vestigii din timpul dacilor au fost descoperite tot în apropiere, la Cetățeni.
Încă înainte de 1330, când la Câmpulung își stabilește reședința de scaun Basarab I, cel dintâi domnitor al statului feudal independent, Țara Românească, așezarea de moșneni devenise târg (sec. XIII).
Peste Giuvala, trecătoarea de legătură cu Brașovul, au venit să se așeze aici și locuitori din Transilvania.
În biserica Bărăției din Câmpulung se păstrează și azi o piatră funerară din anul 1300, a comitelui Laurențiu de Longo Campo. Este prima mențiune documentară a numelui localității.
Orașul a cunoscut de-a lungul veacurilor un intens trafic de mărfuri și călători, s-a bucurat de privilegii speciale din partea domnitorilor Țării Românești.
Centru negustoresc, în 1547 orașul avea 115 negustori care întrețineau relații comerciale cu Brașovul.
Din vremea aceea se păstrează și prima scrisoare în românește din Țara Românească, scrisă din Câmpulung brașovenilor, în 1521, de către negustorul Neacșu. În vremea lui Matei Basarab, orașul devenise centru de cultură.
Domnitorul a adus de la Kiev o tipografie și câțiva meșteri, care s-au instalat în Câmpulung (1635) și au făcut să apară o serie de cărți ca ”Molitvelnicul”, apoi ”Cartea de învățături preste toate zilele”, ”Antologhion”, ”Psaltire” etc.
Această tipografie a fost apoi mutată la Govora și de acolo la Târgoviște. Imboldul pentru înființarea tipografiei venise de la cumnatul voievodului, Udriște Năsturel, om cult, unul dintre puținii noștri cronicari de seamă.
În sec. al XVII-lea orașul avea școală, înființată de Radu Năsturel, fiul lui Udriște.
Mergând pe linia culturală, cu atăt mai mult, orașul păstrează amintirea câtorva figuri de seamă din trecutul cultural al țării.
Aici s-au născut pictorii Ioan D. Negulici, Th. Aman și Grigore demetrescu Mirea; sculptorul Dimitrie Mirea, istoricul și publicistul C.D. Aricescu, poetul Dimitrie Nanu, darmaturgul Tudor Mușatescu, savantu, C.I. Parhon, profesorul George Oprescu, istoric și critic de artă, sculptorul C. Baraschi s.a.
Și tot în zonă, la Boteni, s-a născut și Petre Țuțea, omul celor mai spumoase formulări, de la ”meseria mea este de român”, până aparent paradoxala contradicție ” am stat 13 ani în temniță pentru un popor de idioți”, sau ”Cine, la 20 de ani, nu este de stânga, nu are suflet! Cine, la 40 de ani, mai este de stânga, acela este imbecil!” Și tot aici, la Câmpulung, filosoful Constantin Noica a avut domiciliu forțat între 1949-1958, înainte de a fi arestat și întemnițat politic. (Va urma)
