Fostul șef al Armatei britanice, generalul Sir Patrick Sanders, lansează un avertisment dur: Marea Britanie trebuie să-și întărească rapid capacitățile de apărare și să construiască infrastructură de protecție civilă pentru a face față unei posibile agresiuni rusești până în 2030. Într-un interviu exclusiv, el subliniază amenințarea majoră pe care o reprezintă Rusia, evidențiind vulnerabilitățile strategice aleMarii Britanii și importanța unei reacții rapide și coordonate pentru a asigura securitatea națională pe termen lung, scrie The Telegraph
Generalul Sir Patrick Sanders cere Guvernului să construiască adăposturi anti-bombă, pe fondul amenințării tot mai mari din partea Moscovei
Marea Britanie trebuie să se pregătească pentru un posibil război cu Rusia până în 2030, prin construirea de adăposturi anti-bombă și investiții în sisteme de apărare aeriană, a avertizat fostul șef al Statului Major al Armatei Britanice, generalul Sir Patrick Sanders.
Retras din funcție vara trecută, generalul Sanders a declarat că un conflict cu regimul Putin reprezintă o „posibilitate realistă” în următorii cinci ani. Într-un interviu pentru The Telegraph, el a lansat cel mai dur avertisment de până acum privind amenințarea cu care se confruntă Regatul Unit, criticând lipsa de acțiune a Guvernului în fața semnalelor tot mai clare venite din partea Moscovei.
„Dacă Rusia încetează luptele în Ucraina, în câteva luni va avea capacitatea de a lansa un atac limitat asupra unui stat membru NATO, iar noi vom fi obligați să intervenim. Acest scenariu devine posibil până în 2030”, a afirmat generalul Sanders.
El a dezvăluit că, în perioada în care a condus armata britanică, au existat „conversații eșuate” cu Guvernul privind construirea de adăposturi civile și centre de comandă militare subterane, necesare în cazul unui atac.
„De fiecare dată se ajungea la concluzia că este prea costisitor, că nu e o prioritate suficient de mare, iar amenințarea nu părea destul de iminentă sau serioasă pentru a justifica investiția”, a explicat fostul comandant.
Sanders a oferit exemplul Finlandei, care dispune de adăposturi anti-bombă pentru 4,5 milioane de persoane și poate funcționa ca stat și societate chiar și în cazul unor atacuri directe cu rachete sau din aer din partea Rusiei. „Noi nu avem așa ceva”, a spus el.
Generalul a mai avertizat că bugetul alocat apărării aeriene a Marii Britanii este „mult sub nivelul necesar” și a cerut Guvernului să redirecționeze fonduri urgente către acest sector strategic.
„Nu știu câte semnale mai sunt necesare ca să ne dăm seama că, dacă nu acționăm acum, în următorii cinci ani, pentru a ne spori reziliența... nu știu ce altceva ne-ar mai putea convinge”, a spus Sanders.
El a subliniat că țările care iau în serios amenințarea rusă - precum Estonia, Polonia și statele nordice - își instruiesc populația în mod proactiv cu privire la posibilele atacuri, încurajând cetățenii să aibă rezerve de hrană, surse alternative de energie, adăposturi proprii și să se implice în apărarea civilă.
„Aceste guverne îi pregătesc pe oameni pentru consecințele reale ale unui atac – întreruperea alimentării cu energie, lipsa combustibilului, colapsul infrastructurii. Noi nu facem nimic din toate acestea. Și timpul se scurge.”
O creștere a finanțării ar trebui să includă și asigurarea unor sisteme de rezervă, astfel încât, în eventualitatea în care infrastructura națională critică a Regatului Unit — cum ar fi depozitele de gaz, unitățile de producție a energiei și centrele de date — ar fi distrusă de un adversar, țara să poată continua să funcționeze.
Generalul Sir Patrick a declarat că nu consideră necesar un sistem de apărare antiaeriană de tip „Domul de Fier” - utilizat de Israel pentru a proteja zonele populate de atacuri cu rachete - în Regatul Unit. Cu toate acestea, el a adăugat că o „protecție similară”, capabilă să detecteze amenințările și să apere civilii de dronele inamice, ar trebui să facă parte din „următoarea mare evoluție” a armatei britanice.
Vorbind pentru The Telegraph din grădina sa din Wiltshire, în timp ce fuma un trabuc Epicure No. 2, avându-l alături pe labradorul său blond, Fargo, generalul în vârstă de 59 de ani părea mai relaxat decât în perioada în care comanda armata britanică, între 2022 și iunie 2024.
Fost ofițer în regimentul de pușcași, Sir Patrick a intrat în dizgrația guvernului pentru că a fost considerat prea vocal în privința reducerii efectivelor. În timpul guvernului precedent, fusese anunțată reducerea armatei de la puțin peste 80.000 de militari (în octombrie 2020) la 72.500 până în 2025 - cel mai mic număr de trupe de la războaiele napoleoniene încoace.
The Telegraph a dezvăluit anterior că, în timp ce era încă în funcție, generalului - despre care se spunea că ar fi urmat să devină următorul Șef al Statului Major al Apărării - i s-a interzis să susțină un discurs în care ar fi avertizat că, în cazul unui război cu Rusia, țara ar putea fi nevoită să își mobilizeze populația, întrucât armata este prea mică.
Această situație l-a determinat pe Rishi Sunak, pe atunci prim-ministru, să dezmintă public că s-ar pregăti reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Ulterior, însă, revenirea serviciului național a devenit una dintre politicile emblematice ale fostului lider conservator în timpul ultimei campanii electorale.
„În acest moment, armata britanică este prea mică pentru a putea rezista mai mult de câteva luni într-un conflict intens, și va trebui să creștem capacitatea”, a declarat generalul Sanders pentru The Telegraph.
„Prima soluție este să apelăm la rezerve, dar și acestea sunt insuficiente. Avem 30.000 de rezerviști, ceea ce abia ne duce la o armată de 100.000 de oameni. Eu am intrat în armată pe vremea Războiului Rece, când existau aproximativ 140.000 de militari activi, plus o rezervă mult mai mare.”
El s-a declarat dezamăgit de faptul că recenta Revizuire Strategică a Apărării nu a abordat deloc această problemă.
Generalul a mai spus că, după sfârșitul Războiului Rece, Occidentul a căzut într-un fals sentiment de siguranță, iar „dividendele păcii” au slăbit apărarea Marii Britanii.
„Trebuie să ne trezim și să înțelegem că lumea aceea a dispărut”, a spus el.
„Trăim într-o lume la fel de periculoasă, dacă nu chiar mai periculoasă decât în timpul Războiului Rece, și de aceea mă preocupă nu doar nivelul de securitate, ci și reziliența noastră — capacitatea de a ne reveni în urma unor atacuri, de a proteja populația civilă și de a o face să înțeleagă că aceste lucruri nu mai se petrec doar în alte părți ale lumii — ele se pot întâmpla și în Regatul Unit.”
Luna trecută, Rachel Reeves s-a angajat că bugetul pentru apărare va crește până la 2,6% din PIB-ul Regatului Unit până în aprilie 2027.
Ulterior, Sir Keir Starmer a călătorit la Haga, unde a convenit că Regatul Unit va cheltui 5% din PIB pentru securitatea națională în decurs de 10 ani. Din această sumă, 3,5% va fi alocat strict pentru domeniul apărării, deși nu a fost stabilit un calendar precis pentru atingerea acestui obiectiv.
Întrucât în acest procent de 5% sunt incluse lucruri precum internetul în bandă largă și infrastructura națională critică, generalul Sir Patrick a recunoscut că guvernul a fost „imaginativ” în interpretarea a ceea ce înseamnă apărarea Regatului Unit.
„Poți susține, de exemplu, că internetul de mare viteză în mediul rural face parte din reziliența națională, pentru că dacă nu poți comunica cu populația, nu o poți proteja. Poți la fel de bine argumenta că finanțarea serviciului de pompieri din acest buget face parte din apărarea civilă”, a declarat el.
„Nu am o problemă în mod special cu niciuna dintre aceste idei în parte, dar dacă tot ce facem este să reambalăm bani deja alocați, atunci nu ne sporim reziliența națională — iar asta ar fi iresponsabil.
Nu mă îngrijorează dacă vom ajunge sau nu la 5% sau la 3,5% pentru domeniul militar, ci mă îngrijorează când vom ajunge acolo — iar pentru moment, creșterea bugetului apărării până în 2027 este destul de marginală.”
Angajamentul premierului, exprimat la începutul anului, de a trimite trupe britanice în Ucraina ca parte a unei „Coaliții a Doritorilor” pentru a superviza un acord de încetare a focului este o idee pe care generalul Sir Patrick o susține — deși consideră că aceasta ar trebui pusă în aplicare acum.
El a declarat că poziția Iranului ca „actor malign în regiune” înseamnă că acesta va acționa prin intermediul unor proxy pentru „a ataca interesele britanice chiar pe teritoriul Regatului Unit”.
Astfel de atacuri variază de la infracțiuni cibernetice la acte de sabotaj și asasinate, precum și sprijin financiar oferit unor grupuri de protestatari.
Generalul Sir Patrick a speculat că acest sprijin ar putea include și grupul de activiști Palestine Action, care a pătruns recent în baza RAF Brize Norton și a provocat pagube de milioane de lire sterline la două avioane de realimentare aeriană. Grupul a fost acum declarat organizație teroristă de către Guvern.
„Având în vedere ce știu despre modul în care acționează iranienii, este pe deplin posibil să fi existat un sprijin direct sau acoperit pentru astfel de grupuri”, a spus el. „Nu exclud această posibilitate.”
Totuși, în opinia generalului Sir Patrick, Rusia rămâne cea mai mare amenințare la adresa securității Regatului Unit.
Întrebat de The Telegraph care ar fi următoarea țintă a lui Putin, el a răspuns:
„Cred că suntem foarte aproape de a deveni inamicul public numărul unu, pentru că Regatul Unit a fost cel care a galvanizat cu adevărat reacția comunității internaționale în primele zile ale războiului din Ucraina.”
„Sunt cu adevărat mândru că liderii noștri politici și guvernul au tras o linie clară și au spus: «nu, asta este inacceptabil». a adăugat: el
Între Regatul Unit și Rusia există o lungă istorie de neîncredere și animozitate.
Nu suntem cel mai puternic adversar pe care ei îl au, dar tocmai pentru că suntem buni la a da un exemplu, la a mobiliza opinia internațională, la diplomație, la a convoca aliați — avem un impact mult mai mare decât greutatea noastră reală în probleme de acest fel, și e bine că o facem.”
Deși nu crede că Europa se va confrunta cu „un atac pe un front larg, în care rușii să înainteze spre Berlin”, generalul consideră că Moscova va încerca să recupereze teritorii din vechiul imperiu sovietic — teritorii care, în mare parte, sunt acum membre NATO.
O incursiune a Moscovei ar duce, așadar, la declanșarea Articolului 5 – care prevede că un atac împotriva unui membru al alianței este considerat un atac împotriva tuturor.
„Am fost în prima linie în acest conflict, dar nu ne putem permite să ne luăm ochii de la el și, cel mai probabil, trebuie să facem mai mult”, a spus el.
„Apropo, cred că această Coaliție a Doritorilor ar urma să fie desfășurată abia după ce există un cadru de negocieri sau un acord de încetare a focului. Ei bine, eu aș spune că ar trebui să fim acolo chiar acum, în vestul Ucrainei, ajutându-i pe ucraineni cu instruirea și echipamentele lor.”
Generalul Sir Patrick, care, de la retragerea sa din armată, co-prezintă podcastul The General & the Journalist și este președintele firmei de consultanță Herminius Strategic Intelligence, a avertizat și asupra necesității de a fi atenți la evenimentele din Orientul Mijlociu, mai ales în contextul recentului bombardament al Iranului de către Statele Unite.
„Orientul Mijlociu contează”, a spus el. „Nu doar din perspectiva aprovizionării cu energie, ci pentru că un Orient Mijlociu instabil duce la instabilitate în Europa, generează migrație în masă, are consecințe economice, alimentează inflația și contribuie la criza costului vieții.”
Zonele vulnerabile în fața atacurilor ruse încep în nordul îndepărtat, precum insula norvegiană Svalbard, care este o locație strategică importantă și ar garanta Rusiei accesul la Oceanul Atlantic de Nord.
Mai la sud, generalul Sir Patrick a spus că următoarele ținte evidente sunt cele trei state baltice, inclusiv orașul Narva din Estonia, cu o populație vorbitoare preponderent de limbă rusă. Deoarece în Estonia există un grup de luptă britanic, „trupele britanice ar fi implicate de la primul moment” în cazul unei astfel de incursiuni.
De asemenea, el a avertizat asupra vulnerabilităților din jurul unor insule daneze și suedeze, precum și a Coridorului Suwałki — o fâșie de teren lată de 60 de mile între Belarus și exclava rusă Kaliningrad.
„Dacă ar prelua acea zonă, ar putea asigura o legătură între Kaliningrad și Belarus, care este pro-rus, izolând complet și tăind toate granițele terestre ale celor trei state baltice.”
Generalul Sir Patrick zugrăvește un tablou sumbru — dar speră că acesta va face Guvernul britanic să „se trezească”.
Fiul unui soldat care și-a dedicat viața regelui și țării, el simte încă un puternic sentiment de datorie de a avertiza asupra pericolelor pe care le zărește la orizont, chiar dacă viața lui s-a schimbat, trecând de la serviciul militar la călătorii singur pe motocicletă, inclusiv în Norvegia, țara pe care o iubește și unde a crescut.
După o cafea în grădina casei sale, care este a 18-a pe care o are împreună cu soția sa Fiona — un compromis al vieții militare — generalul Sir Patrick și-a început pregătirile pentru o nouă călătorie în Ucraina.
A călătorit acolo de multe ori în fosta sa funcție de șef al Armatei și, atâta timp cât Putin va rămâne la putere, are încă o misiune neîndeplinită.
