Preşedintele Klaus Iohannis a declarat luni că "va fi nevoie de prelungirea stării de urgenţă".
În acest sens, şeful statului a spus că textul decretului va fi elaborat în această săptămână, iar săptămâna viitoare va decreta starea de urgenţă pentru încă o lună.
Klaus Iohannis a avut, luni, la Cotroceni, o şedinţă de evaluare a măsurilor cu privire la gestionarea epidemiei COVID-19 cu premierul Ludovic Orban şi mai mulţi membri ai Guvernului.
"Trăgând linie şi adunând, am ajuns la concluzia că va fi nevoie de prelungirea stării de urgenţă. În acest fel, am solicitat Guvernului să vină cu propuneri pentru a fi incluse în acest decret. În cursul acestei săptămâni, vom elabora textul decretului şi la începutul săptămânii viitoare voi emite un nou decret care va prelungi starea de urgenţă cu încă o lună de zile", a afirmat şeful statului.
El a adăugat că "această perioadă este absolut necesară pentru a ţine evoluţia epidemiei sub control".
Sociologul Barbu Mateescu susţine că reacţia populaţiei la prelungirea stării de urgenţă pe teritoriul României va fi influenţată şi de ceea ce se va întâmpla în alte ţări.
"Cred că e foarte devreme pentru a spune exact cum vom percepe lucrurile. Cred că publicul din România e, în bună măsură, atent şi la ce se întâmplă în alte ţări şi, evident, nu vom fi prima naţiune care să ia un pas într-o direcţie decisivă. Cred că şi autorităţile şi Guvernul se uită cu atenţie la ce măsuri vor lua Germania, Austria, Statele Unite. Mă gândesc la Germania, în primul rând, pentru că, din câte ştiu, Germania este prima ţară care începe să vehiculeze ideea unor certificate de imunitate în sensul în care testele relevante să nu mai fie cele pentru identificarea persoanelor care au coronavirusul, ci teste care să măsoare dacă persoana testată are anticorpi, în sensul în care a avut deja boala şi beneficiază de imunitate", a explicat Mateescu, luni, pentru AGERPRES.
El a adăugat că se aşteaptă ca Germania şi Austria să înceapă să testeze populaţia pentru imunitate şi astfel să repornească economia, drum care va fi urmat, în opinia sa, şi de România.
"În momentul în care o persoană a trecut deja prin această experienţă şi, din câte se pare, jumătate nu au simptome, deci sunt mulţi oameni care au fost infectaţi, s-au însănătoşit şi nici măcar nu ştiu asta, în momentul în care o persoană are imunitate poate deja să desfăşoare activităţi economice. Testele pentru anticorpi nu-mi este cert în acest moment dacă ele sunt deja funcţionale, dar mă aştept ca în perioada următoare ele să devină subiectul principal. Sunt mult mai uşoare de realizat decât vaccinul, mult mai rapid pot fi produse. Mă aştept ca şi Germania şi Austria să facă vorbire despre acest aspect, să înceapă să testeze populaţia pentru imunitate şi astfel să repornească economia, dacă vreţi, bucată cu bucată. Şi cred că şi România va merge pe acest drum. (...) Cred că va exista o oarecare presiune din partea mediului de afaceri şi populaţiei, ca atare, în măsura în care alte ţări demarează alte acţiuni pentru readucerea la normal sau cât se poate de normal a vieţii de zi cu zi, să putem să facem şi noi ca ţară la fel", a afirmat sociologul.
Potrivit acestuia, în Statele Unite "lucrurile sunt mai complicate, pentru că ei sunt abia acum la începutul punctului maxim al acelei curbe prin care au trecut şi Italia şi Spania", însă, "încetul cu încetul, toată lumea începe să-şi deplaseze atenţia spre în ce condiţii ar fi acceptabil să se repornească economia".
Întrebat despre punctul maxim al evoluţiei infecţiilor cu coronavirus în ţara noastră, Mateescu a susţinut că "există o ezitare apropo de impactul pe care-l va avea Paştele ortodox".
"Una dintre marile diferenţe faţă de gripă este că perioada de incubaţie la coronavirus este mult mai mare. De asemenea, poţi să transmiţi virusul altor oameni fără să ştii că eşti infectat, pe când la gripă totul se petrece foarte, foarte repede. Cred că există o ezitare apropo de impactul pe care-l va avea Paştele ortodox, care este, evident, un moment în care familiile din România se reunesc, se întâlnesc. Şi este posibil ca impactul unor astfel de, hai să le spunem, încălcări ale regulilor privind contactul cu alţi oameni să poată să se vadă nu atunci, ci la câteva zile sau săptămâni după", a spus Barbu Mateescu.
