În mandatul Graţielei Gavrilescu a fost elaborată şi adoptată Legea 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, care reformulează politica națională privind implementarea Directivei 94/62/CE și aduce clarificări în anumite aspecte.
Fostul ministru spune că până în 2030, România ar trebui să folosească cât mai multe materii prime provenite din deşeuri. Dacă ţintele impuse şi negociate la UE nu vor fi atinse, România va fi supusă unei proceduri de infrigement, care presupune penalităţi de întârziere de 200.000 de euro pe zi.
Totodată, pentru a limita folosirea de resurse naturale, ar trebui să folosim materie primă provenită din reciclarea deşeurilor. În acest caz, persoanele juridice trebuie să încheie contracte cu Organisme de Transfer de Responsabilitate (OTR), organizaţii acreditate de stat, care vin şi ridică deşeurile. În urma colectării, aceste OTR-uri trebuie să anunţe ce cantitate au colectat pe fiecare categorie de deşeu produs, astfel încât să se reducă cantitatea de deşeuri dusă la groapă.
„Toate OTR-urile nu şi-au făcut treaba. Un control făcut anul trecut în august la cele 10 OTR-uri arată că şase dintre ele au declarat date fictive. Au declarat că au colectat foarte multe deşeuri, dar în realitate au colectat foarte puţin. Şi s-au dat şi amenzi de aproape 20 milioane de euro. Şi ANAF a făcut astfel de controale. Controlul Administraţiei Fondului de Mediu (AFM), suprapus cu controlul ANAF, a dat exact aceleaşi date. Şi în acelaşi timp a intrat şi Parchetul General pe fir. Aici este o evaziune fiscală sau mai pe româneşte circulă deşeul la negru. Prejudiciul estimat este de zeci de milioane de euro. E clar că s-au declarat nişte cantităţi fictive de deşeuri care ar fi fost colectate din piaţă tocmai pentru a se încasa nişte bani de la AFM”, spune Graţiela Gavrilescu. Conform Parchetului General, prejudiciul ar putea depăşi 54 de milioane de euro.
"Au câştigat foarte mulţi bani"
În opinia fostului ministru, este absurd să scoatem noi, cumpărătorii, bani în plus din buzunar din cauza agențilior economici care nu-și îndeplinesc țintele asumate, aceştia fiind obligați legal să contribuie la Fondul de Mediu cu 2 lei/kilogram pentru cantitățile de ambalaje nereciclate.
„Nu este corect să pui cumpărătorii de bună credinţă să plătească 2 lei pe kg în plus. Aceşti 2 lei kg se calculează pe diferenţa dintre producţia estimată de OTR şi producţia realizată. Ei au declarat ţinte mari şi au colectat puţin. E normal ca producătorii să fie nemulţumiţi. Ei nu au nici o vină. Nu, banii trebuie recuperaţi de la cei care ştiau ce au de făcut şi au greşit şi trebuie să-şi asume. Ştiau la ce s-au angajat. Nu au înţeles sau nu au vrut pentru că au câştigat foarte mulţi bani. Nu trebuie un producător de compot să crească preţul la produs şi noi să-l cumpărăm mai scump pentru că unii nu şi-au făcut treaba”, a mai spus ministrul.
Graţiela Gavrilescu are însă şi o veste bună. AFM începe să calculeze penalităţile de 2 lei la kg de deşeuri de la 25 ianuarie, iar cei doi lei nu se reflectă imediat în preţul produselor. „Ar fi o ilegalitate, iar inspectorii AFM şi de la ANAF ştiu asta”, a adăugat ea.
Conform calendarului fiscal de pe site-ul AFM, „operatorii economici care introduc pe piaţa naţională bunuri ambalate, care distribuie pentru prima dată pe piaţa naţională ambalaje de desfacere, şi operatorii economici care închiriază, sub orice formă, cu titlu profesional, ambalaje au obliigaţia să declare cantitatile de ambalaje şi ambalaje de desfacere introduse pe piata nationala în luna precedenta, precum si cantitatile de deseuri de ambalaje valorificate in luna precedentă. De asemenea, acestea trebuie să plătească 2 lei/kg, pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de ambalaje corespunzătoare obiectivelor de valorificare prevăzute în anexa nr. 3 din OUG nr 196/2005 şi cantităţile de deşeuri de ambalaje efectiv valorificate”.
