„Intalnirea a fost cerută de catre domnul Ion Oprisor, Consilier prezidential pentru securitate nationala si membru CSAT, pe data de 03 februarie a.c. Invitatia a venit in urma mai multor solicitari trimise de UNJR in care s-au cerut, in baza legii 544/2001, clarificari in legatura cu deciziile CSAT referitoare la relatia dintre serviciile de informatii ale statului cu justitia, precum si lamurirea procedurii de verificare a declaratiilor magistratilor si personalului indicat in lege ca nu sunt lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii.
UNJR a cerut in prealabil indeplinirea a doua conditii pentru defasurarea intalnirii. Prima conditie a fost ca orice informatii si documente care vor fi puse la dispozitie de Secretariatul CSAT sa fie de natura celor ce pot fi aduse la cunostiinta publicului. UNJR a subliniat ca demersul asociatiei vizeaza o chestiune de interes public, independenta justitiei fiind un drept fundamental al fiecarui cetatean roman, motiv pentru care nu doreste sa discute pe documente clasificate. A doua conditie a fost ca dupa intalnire se va da un comunicat de presa, unde opinia publica sa fie informata despre cele discutate.
CITIŢI ŞI: Sunt sau nu sunt „spioni“ în Justiţie. CSM vrea să sesizeze Comisia Parlamentară de Control a SRI
Consilierul prezidential pentru securitate nationala a agreat acest cadrul al intalnirii, aceasta avand loc la data amintita. Din partea UNJR a participat la intalnire judecator Dana Girbovan, presedinte, judecator Natalia Roman si judecator Iulia Craiu. Din partea CSAT a participat domnul Ion Oprisor, Consilier prezidential pentru securitate nationala, domnul general dr. Mihai Somordolea, secretar CSAT, si doamna prof. dr. Simina Tanasescu, consilier prezidential. Reprezentantii UNJR au reiterat in cadrul intalnirii solicitarile facute in spatiul public vizand necesitatea transparentizarii totale a tuturor deciziilor si procedurilor CSAT ce au legatura cu justitia. Judecatorii au subliniat ca orice hotarare ce vizeaza justitia trebuie sa fie facuta publica, indiferent de institutia care a dat-o.
Cetatenii, ca titulari ai dreptului fundamental la o justitie independenta, sunt indreptatiti sa cunoasca aspectele fundamentale ale relatiei serviciilor secrete cu justitia. E important, de aceea, ca cetatenii sa stie concret daca au fost luate hotarari in CSAT ce privesc justitia si, de asemenea, care au fost procedurile utilizate de CSAT in indeplinirea obligatiei de verificare a declaratiilor date de magistrati ca nu sunt agenti acoperiti.
Reprezentantii UNJR au reiterat istoria recenta a SIPA, serviciu secret ce functiona la nivelul Ministerului Justitiei, care, dintr-un serviciu secret creat initial sa adune informatii despre coruptia din justitie, a devenit, datorita lipsei de control, un instrument de santaj al magistratilor. Introducerea expresa in lege a interdictiei magistratilor de a fi ofiteri acoperiti, colaboratori sau informatori ai serviciilor de informatii, determinata de consecintele grave relevate de activitatea unui serviciu secret in justitie, denota importanta atat a declaratiilor magistratilor ca nu sunt agenti acoperiti cat si a indeplinirii obligatiei de verificare temeinica a acestora. In acest context, UNJR a subliniat necesitatea existentei unui control democratic, transparent si eficient al serviciilor secrete, ca si garantie esentiala in respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale tuturor cetatenilor.
Consilierul prezidential pentru securitate nationala a subliniat independenta justitiei ca drept fundamental si importanta clarificarii tuturor aspectelor invocate de magistrati. In ceea ce priveste implicarea serviciilor in justitie, consilierul prezidential pentru securitate nationala, in calitatea sa de membru CSAT, a afirmat ca nu au fost date hotarari in CSAT prin care, in mod explicit, serviciile secrete sa fie implicate in justitie. Acesta a spus ca singurele hotarari CSAT ce au avut impact asupra justitiei, intr-un mod implicit, au fost cele legate de clasificarea coruptiei, in 2005, ca risc pentru securitatea nationala. In prezent coruptia este mentinuta ca vulnerabilitate in Strategia nationala de aparare a tarii. Pornind de la acest obiectiv strategic legat de coruptie, SRI a desfasurat operatiuni specifice, ce au fost insa concretizate prin protocoale incheiate direct intre acest serviciu de informatii si parchete, fara implicarea CSAT, au spus reprezentantii acestei institutii.
Mentionam ca in cadrul intalnirii s-a facut doar referire la aceste decizii si protocoale, fara ca acestea sa fie si prezentate reprezentantilor UNJR. Avand in vedere importanta acestor documente, respectiv atat hotarile CSAT cat si protocoalele in cauza facute de SRI, acestea trebuie facute publice, in masura in care declasificarea nu contravine dispozitiilor legale incidente, UNJR urmand a face demersuri in acest sens.
In ceea ce priveste verificarea declaratiilor date de magistrati ca acestia nu sunt agenti acoperiti ai serviciilor de infromatii, operatiunea de verificare s-a facut in limitele legii, tinand cont de specificul CSAT, conform legii de organizare a acestei institutii si a Constitutiei, a spus domnul Oprisor, Consilierul prezidential pentru securitate nationala. Atributiile CSAT sunt legate de organizarea si coordonarea unitara a activitatilor care privesc apararea tarii si siguranta nationala, fiind in mod explicit trasate prin legea sa de organizare. In aceste conditii, obligatia noua stabilita in sarcina CSAT printr-o lege speciala a trebuit circumscrisa instrumentelor legale specifice a CSAT si desfasurate in aceste limite, a adaugat domnul Oprisor.
Domnul Oprisor a mai afirmat ca apreciaza eforturile facute de asociatiile profesionale ale magistratilor pentru lamurirea unor probleme sensibile, dar extrem de importante pentru asigurarea independentei sistemului judiciar si, implicit, a statului de drept si a democratiei din Romania. Consilierul prezidential pentru securitate nationala a mai subliniat, de asemenea, ca toate problemele ridicate de magistrati, generate inclusiv de un cadru legislativ ineficient si depasit de realitatile actuale, sunt in atentia CSAT si se cauta solutii. Consideram precizarea importanta, în contextul in care Consilierul prezidential pentru securitate nationala, care e si membru CSAT, a vorbit despre chestiuni ce tin de relatia dintre servicii si justitie, unele chestiuni fiind de noutate si pentru reprezentantii UNJR.
UNJR asteapta raspunsurile oficiale, in termenul legal, la solicitarile trimise Secretariatului CSAT in temeiul legii 544/2001, urmand sa porneasca noi demersuri pentru transparentizarea tuturor aspectelor ce tin de relatia dintre serviciile secrete si justitie“, potrivit site-ului unjr.ro.
DANA GÎRBOVAN: „Nu putem accepta ideea ca Servicii de Informaţii, care ţin de putere executivă, se pot implica în justiţie“
„Faptul ca un membru al CSAT, in persoana Consilierului prezidential pentru securitate nationala, a chemat la dialog reprezentantii UNJR este o dovada ca demersurile asociatiilor de magistrati sunt perfect legitime si institutiile implicate recunosc importanta clarificarii publice a relatiei dintre serviciile secrete si justitie”, a spus judecator Dana Girbovan, presedinte UNJR. „Fundamentul statului de drept este separatia puterilor in stat, din acest motiv nu putem accepta ideea ca servicii de informatii, care tin de putere executiva, se pot implica in justitie, care e putere de sine statatoare in stat, pe baza unor protocoale sau decizii necunoscute publicului. Tot ce tine de justitie trebuie sa fie transparent si public, altfel e greu sa vorbesti despre independenta justitiei”, a adaugat Girbovan.
Dan Mihalache: „CSAT nu are instrumente la dispoziţie pentru a verifica 23.000 de magistraţi“
Problema „acoperiţilor în justiţie“ a ajuns şi la Dan Mihalache, şeful Cancelariei Prezidenţiale. Acesta a declarat că „are dubii” în privinţa procedurii de verificare de către CSAT a magistraţilor pentru a vedea dacă există printre ei ofiţeri acoperiţi ai serviciilor secrete. Mihalache a arătat că CSAT a trimis către SRI, SIE, DGIPI şi DGIA cereri de verificare pe baza declaraţiilor pe proprie răspundere depuse de către magistraţi la numirea în funcţie, şi serviciile respective au comunicat că nu există nicio neregulă. Este vorba, potrivit lui Dan Mihalache, despre 23 000 de magistraţi.
Preşedinţia României: „Nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperitţ, informatori sau colaboratori ai Serviciilor de Informaţii”
Amintim ca Administraţia Prezidentiala a anuntat, luni 18 ianuarie 2015, ca CSAT, din dispozitia lui Klaus Iohannis, a verificat veridicitatea declaratiilor date de magistrati in ceea ce priveste relatiile cu serviciile de informatii. Si ca nu exista nimic in neregula. Conform Administratiei Prezidentiale, in urma verificatilor, s-a constatat ca judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, personalul de specialitate juridica asimilat acestora si personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si parchetelor nu sunt lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii.
Dumitru Dumbravă: „în prezent ne menţinem interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze“
Iată ce declara şeful Direcţiei Juridice a Serviciului Român de Informaţii (SRI) în aprilie 2015: „Concret, dacă în urmă cu câţiva ani consideram că ne-am atins obiectivul odată cu sesizarea PNA, de exemplu, dacă ulterior ne retrăgeam din câmpul tactic odată cu sesizarea instanţei prin rechizitoriu, apreciind (naiv am putea spune acum) că misiunea noastră a fost încheiată, în prezent ne menţinem interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze. Această manieră de lucru, în care suntem angrenaţi alături de procurori, poliţişti, judecători, lucrători ai DGA ori ai altor structuri similare a scos la iveală punctual şi aspecte care ţin de corupţia sistemului judiciar, în limite care nu trebuie tolerate, dar nici exagerate. Important este, în opinia mea, că sistemul judiciar îşi dezvoltă anticorpii necesari vindecării acestei patologii.
