Profesorul Sorin Borodi, de la Colegiul Național "Papiu Ilarian" din Dej, a decis să strângă toate subiectele de la examenele de intrare la liceu care s-au dat de-a lungul timpului în România, și să le evalueze cât mai obiectiv să să le noteze în funcție de gradul de dificultate.
"Domn` profesor, ce părere aveți despre subiectele din acest an? S-a dat greu sau ușor? Mă simțeam ca un diletant. Subiectele au fost grele sau ușoare în funcție de ce criteriu? Probabil că dacă ai fi întrebat mai mulți profesorii, 50% dintre ei ar fi spus că au fost mai grele, 50% că au fost mai ușoare. În urmă cu trei ani, s-a produs un declic", relatează profesorul Borodi, într-un interviu publicat de republica.ro.
"Sursele sunt foarte diverse sunt cel puțin patru sau cinci. Eu eram în posesia unora, nu foarte multe. Pe altele le-am găsit prin numerele vechi din Gazeta Matematică, iar unele mi-au fost trimise de profesori, în general profesori în vârstă, care le mai aveau încă. Nu era un loc în care să fie toate adunate, nu există o bază de date națională care să fie adusă la zi”, spune profesorul.
A durat o vară întreagă să găsească subiectele de la admitere. A urmat stabilirea unui criteriu de notare a dificultății problemelor prezentate la examen, un sistem care a fost confirmat, în cea mai mare parte, și de ceilalți profesori de matematică cu care s-a consultat.
"Am vrut să pun un etalon la expresia de simplu sau complicat. Am zis: Cât de complicat? Să luăm o ecuație: x+4=10. Îi dau unu coeficientul de dificultate și dacă a fost în 1950, și dacă a fost în 2000. Următoarea ca grad de dificultate primește 2. Și tot așa până la 10", spune Borodi, specialist în didactica matematicii.
În subiectele date înainte de Revoluție la examenul de admitere la liceu, întâlneai și subiecte de 10, de olimpiadă, iar media generală pe examen era între 8 și 9. După Revoluție, numărul subpunctelor a început să crească, iar dificultatea să scadă dramatic. Borodi a notat-o în acest an cu 4,11. Un minim istoric.
Fenomenul periculos, prezent an de an - șablonizarea
"În afară de gradul de dificultate în sine, această cercetare arată cum au evoluat învățământul, conținuturile și pretențiile unui examen", spune Borodi. Nu doar că subiectele sunt mult mai ușoare, dar ele respectă același șablon în fiecare an. Un șablon care, spune profesorul, îi descurajează pe copii să învețe și să gândească.
"Există un grad extraordinar de mare de predictibilitatea a subiectelor de la an la an, e o șablonizare. Se știe clar la ce subpunct va fi o expresie, la care este o problemă care să se rezolve prin ecuație. Sunt foarte previzibile, dacă iei evaluările naționale din 2013 în clasă, știi exact ce tip de subiect se va da la fiecare număr. E un schematism care în matematică nu e deloc bun. Asta îi îndeamnă pe părinți, pe elevi și, din câte am observat, și pe mulți profesori să pregătească potrivit acelui șablon de examen”, spune Borodi, care a întâlnit elevi care spun: "Dar ce ce să facem asta că nu se dă la examen?”.
Modul în care sunt formulate subiectele, dar și felul în care este predată matematica în școala generală este făcut să îi descurajeze pe elevi. "Pentru copiii de această vârstă nu există lucruri în afara concretului, în afara realului. Și ce li se cere să facă? Găsiți un număr, găsiți două numere, găsiți trei numere. Culegerile și auxiliarele abundă în aceste probleme cu totul și cu totul neatractive. Iar astfel de cerințe fără legătură cu realitatea și cu viața au coborât până la clasa a patra. Copilul, oricât ar de entuziast, abandonează", spune Borodi.
Soluția - schimbarea din rădăcini a felului în care se predă matematica în România
Nu este astfel de mirare că, în ciuda scăderii gradului de dificultate al subiectelor, matematica este marea sperietoare a școlii românești. Rezultatele din acest an de la Evaluarea Națională o confirmă: dacă la limba română 85,9% dintre candidați au luat note de trecere, la matematică doar 65,9% au obținut note peste 5.
O situație îngrijorătoare având în vedere că, atunci când acești copii vor crește mari, 80% dintre slujbe vor cere competențe STEM (Științe, Tehnologie, Inginerie și Matematică).
Soluția nu este să crești gradul de dificultate al subiectelor peste noapte. "Soluția este să schimbi din rădăcini felul în care se predă matematica în România”, afirmă profesorul Borodi. Să aduci cu alte cuvinte viața reală în clasă și să îi ajuți pe copii să își dezvolte capacitatea de a gândi în afara șablonului. „Profesorii trebuie să își schimbe stilul de predare. Trebuie să lege matematica de concret, de lucrurile din jur. Matematica trebuie să dezvolte gândirea, găsirea de soluții. Acum copiii termină clasa a opta, iau medie mare la un examen la care știu rețeta și nu fac decât să își întărească convingerea că matematica nu are legătură cu realitatea, că e un fel de Sudoku", crede profesorul.
