Marii investitori străini cumpără tot mai mult pământ în Uniunea Europeană, în special în țările membre din Estul Europei.
La această concluzie au ajuns cercetătorii de la Transnational Institute din Amsterdam, într-un studiu prezentat şi în Parlamentul European de la Bruxelles.
„Investitorii străini dețin între 30 și 40% din terenul agricol al României. În Ungaria, cota este de 15%. Situația este gravă și în Bulgaria, chiar dacă autoritățile nu au acceptat să pună la dispoziție informații oficiale. Situația se înrăutățește și în Polonia, dar s-a extins și în țările baltice, Cehia și Slovacia”, se arată în raport.
Pe lângă tradiționalele concerne agricole, printre investitori se numără bănci, fonduri private de pensii și asigurări, care au găsit noi posibilități de investiții, profitând de criza financiară din UE.
„Investitorii provin în mare măsură din vestul Europei, dar și din China, Kuweit sau Qatar. Cea mai mare fermă din România, peste 65.000 de hectare, este deținută de un holding din Liban, care exportă carne și cereale în Orient și în estul Africii,”, mai scrie sursa citată.
Țările din vest au reușit să creeze o legislație puternică care să îi apere împotriva folosirii terenului în scop speculativ. Astfel de legi lipsesc în țările din Estul UE.
„Principala consecintă este 'landgrabbing-ul', care duce la dispariția fermierilor mici și mijlocii. Aici se observă accentul pus de monoculturi și pe folosirea de agrochimie, în detrimentelor tradițiilor regionale. Consecințele negative nu se răsfrâng doar asupra locurilor de muncă, ci și asupra dezvoltării economice și sociale a țării, dar în mod special pe suveranitatea alimentară a țării”, este concluzia studiului prezentat la Bruxelles.
„Studiul arată că fenomenul nu este doar o problemă a Africii. Solicit ca principiul UE de liberă circulație a capitalurilor să fie limitat în favoarea unei agriculturi durabile. Trebuie întărit dreptul fermierilor locali să aibă prioritate la cumpărare de teren agricol. Politica agrară a UE este complet greșită și duce la faptul că subvențiile din agricultură ajung în mâinile unui număr mic de mari investitori”, a declarat europarlamentarul Martin Hausling (Die Grunen), citat de presa germană.
