Prestigiosul cotidian american The New York Times a dedicat un reportaj situației bizare pentru un occidental a urșilor care ajung în zonele urbane în România, jurnaliștii îndreptându-și atenția asupra localității Băile Tușnad, din Transilvania.
Cu habitatul obișnuit diminuat, urșii bruni de la Băile Tușnad s-au orientat către salubrizare. Localnicii stau și privesc, cei care se ocupă de protecția mediului vor să protejeze animalele, iar vânătorii vor să vâneze. Cam așa s-ar rezuma tema reportajului din ”orașul din Transilvania în care urșii și oamenii se ciocnesc la coșul de gunoi”.
Articolul vorbește despre cazuri de curioși care vin special să vadă marile carnivore pe viu, despre localnici răniţi de urs şi despre vânători care îşi spun ofurile și dorințele.
Jurnaliștii precizează de la început că habitatele urşilor s-au micşorat şi, în căutare de hrană, tomberonul oamenilor devine o opţiune pentru aceștia.
Prea mari posibilități de distracție nu sunt în zonă, barurile și restaurantele se închid înainte de 11 seara, deci cele mai vii locuri din oraș sunt cele din apropierea locurilor de depozitare a gunoaielor, unde pot apărea urșii bruni, în căutare de mâncare.
Articolul începe cu un cuplu tânăr care aşteaptă, într-o maşină, să apară un urs lângă coşurile de gunoi, pe o stradă din Băile Tuşnad. „Asta e atracţia din zonă“, le spune jurnaliştilor Hunor Stekbauer, un localnic în vârstă de 26 de ani.
În zona Băilor Tuşnad, cunoscute odinioară pentru apele vindecătoare, unii hrănesc urşii, alţii vin să-i vadă şi să-i fotografieze, şi mai sunt şi aceia care poartă urmele atacurilor urşilor.
„Băile Tuşnad au devenit faimoase drept locul din Europa unde se pot vedea urşi. Practicile de vânătoare şi moştenirea fostului dictator Ceauşescu au permis populaţiei de urs să se înmulţească“, se arată în articol.
Despre oraş se mai spune că şi-a pierdut strălucirea imperială, iar locuinţele pitoreşti, din lemn, contrastează cu blocurile ridicate în comunism şi cu recentele construcţii din sticlă şi oţel.
În timp, teritoriul urşilor s-a micşorat, defrişările şi culesul de ciuperci şi fructe de pădure de către oameni i-au făcut să iasă din păduri şi să caute hrană în oraşe. Au distrus grădini, au ucis sau rănit animale domestice şi oameni.
Un vânător din Tuşnad, Jeno Kovacs, în vârstă de 47 de ani, a declarat celor de la The New York Times că e nevoie de o vânătoare selectivă în caz contrar, urşii vor muri loviţi de maşini ori trenuri sau otrăviţi de oameni.
De partea cealaltă, ecologiştii luptă pentru viaţa fiecărui exemplar.
Deși vânătoarea selectivă nu a început încă, planul a atras opoziția feroce din partea organizațiilor precum Fondul Mondial pentru Natură, care spune că sacrificarea nu este o metodă eficientă de a controla populația ursilor și că numărul de urși din regiune a fost umflat de cei în favoarea vânării lor.
"Majoritatea a decis, și asta înseamnă vânătorii", a spus Cristian-Remus Papp de la W.W.F. România.
În plus, spun ecologiștii, mass-media au prezentat urșii ca răufăcători. Când un urs a rănit un băiat de 8 ani în mai, lângă Călugăreni, un site de știri a publicat imagini ale rănilor sale. Când guvernul a acordat permisiunea de a ucide ursul, a fost publicată online o fotografie a carcasei sale flancată de doi vânători.
Papp a recunoscut că numărul atacurilor raportate a crescut, dar a spus că, în majoritatea cazurilor, oamenii provocau urșii. El a spus că animalele care s-au apropiat de oameni erau de obicei tinere, "un pic prostuțe și fără teamă".
„Când urşii şi oamenii dau nas în nas, întâlnirea poate fi violentă. Vara trecută, o femeie din Ungaria a fost rănită când a încercat să-şi facă un selfie cu un urs la Lacul Sfânta Ana, în apropiere de Băile Tuşnad“, scriu jurnaliştii americani.
Ei au vorbit şi cu un localnic pe care întâlnirea cu ursul, în urmă cu vreo 30 de ani, l-a desfigurat. „Nu am mai văzut vreun urs de atunci“, le-a declarat bărbatul.
Un alt localnic care se prezintă drept „păstorul de urşi“, Janos Szin, face ghidaje pentru cei ce vor să vadă ursul în habitatul său natural.
