După abdicarea şi exilul impuse de comunişti, M.S.R. Mihai I al României a devenit subiect al urmăririi informative coordonate de poliţia politică, Securitatea.
De-a lungul anilor, Securitatea l-a numit „Străinul”, „Leon” sau „Rex” (nume conspirative ataşate supravegherii informativ-operative), iar măsurile întreprinse împotriva Familiei Regale se subsumau „Acţiunii Coroana”, explică, în mai multe rânduri, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), pe site-ul său oficial.
Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a organizat o expoziţie inedită, în 2014, cu documente emise de Securitate în timpul urmăririi Regelui Mihai. Expoziţia "Regele urmărit. Mihai I al României în dosarele Securităţii", realizată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, a cuprins documente emise de poliţia politică pe toată durata urmăririi informative a membrilor Familiei Regale (1948-1989), fotografii (o parte dintre ele, inedite, au fost puse la dispoziţie de Casa Regală a României), articole de presă etc.
Conform directivelor specifice, documentele emise de Securitate sunt variate: planuri de măsuri, dirijarea informatorilor în încercarea obţinerii unor date pentru compromiterea membrilor Familiei Regale, presiuni asupra unor persoane sau instituţii internaţionale pentru a nu mai acorda
sprijin acţiunilor M.S.R. etc.
Materialele de arhivă oferă imaginea celui mai sărac dintre monarhii europeni, proprietar, la începutul anilor ’50, al unei mici ferme de păsări în Anglia, apoi angajat pe un post de pilot de încercare, devenit patronul unei mici întreprinderi de aparatură de zbor în Elveţia şi broker la bursă în
SUA., alături de demersurile Majestăţii Sale de a condamna procesul brutal de comunizare a ţării (audierea în cadrul Comisiei Kersten a Senatului American în 1954), rapoartele trimise ONU., preşedinţilor de state sau de guverne din ţările occidentale etc.
În afara supravegherii informative, expoziţia prezintă şi arhitectura operaţiunilor de compromitere, încercările de infiltrare a unor informatori pe lângă Familia Regală şi boicotarea iniţiativelor M.S. de coagulare a exilului în jurul unor comandamente patriotice.
Din ianuarie 1948, Regele a fost supravegheat îndeaproape de poliţia politică română unde figura sub numele de „Leon“, „Rex“ şi „Străinul“. La început, în primii ani de exil, erau informaţii de la ambasade şi consulate şi din presă.
Declaraţia monarhului din 4 martie 1948, de la Londra, în care spunea că „nu se consideră câtuşi de puţin legat de actul de abdicare“ care „i-a fost impus prin ameninţări“ şi că se duce „o politică de aservire a poporului român“ devenea o problemă pentru Securitate şi regimul comunist instaurat; mai ales că Regele Mihai denunţa acest regim nu doar la sărbători importante, ci în orice împrejurare unde i se oferea această ocazie, subliniază CNSAS.
În ianuarie 2007, în urmă cu zece ani, Regele Mihai a făcut o vizită la sediul CNSAS, pentru a vedea dosarele pe care i le-a întocmit Securitatea. Cu această ocazie, Regele a descoperit înscrisuri din presa vremii, dar şi o serie de delaţiuni care îl vizau, iar numele conspirativ al unuia dintre turnători lăsa să se înţeleagă că era vorba, probabil, despre cineva din interiorul Palatului.
CREDIT FOTO: Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS)
