Rechinul sau unul dintre prădătorii supremi ai apelor oceanului planetar, subiectul poveștilor și filmelor de groază, unul din sanitarii naturali și dușmanul natural al omului și-a găsit și în aviație un rol foarte important
Studiile aerodinamice referitoare la modul în care pielea rechinului se comportă pentru a asigura o viteză maximă cu un consum de energie minim au demarat inițial în … înot!
Da, în înotul de performanță au fost introduse prima oară costumele de tip sharkskin iar rezultatele sportivilor care le-au folosit în locul celor clasice au fost senzaționale, costumele respective devenind o condiție obligatorie aproape pentru marea performanță. Atât de mult s-a considerat însă ca afectează performanța umană naturală încât federația internațională de înot le-a …. interzis!
Se credea ca după acest episod tehnologic interesul față de pielea de rechin și aplicațiile ei vor dispărea, dar deși o lungă perioadă de timp așa a fost de curând s-a întâmplat minunea!
Și nu oriunde și în orice condiții ci chiar în domeniul de vârf al aviației comerciale în condițiile în care s-au impus obligații de reducere a poluării, obligații drastic sancționate în cazul nerespectării lor,
Aerodinamica fluidelor începând de la ecuația lui Bernoulli încoace ne dovedește mereu ca totul este relativ atât în cer cat și în apă, rezervându-ne mereu surprize surprize dar fără Andreea Marin pe post de prezentatoare.
În aviație ecuația de echilibru a forțelor unui avion teoretic ne arată ca avionul nu poate să zboare de la sol dar practic s-a demonstrat ca poate!
Una dintre cele mai probleme ale unui avion este dată de rezistența la înaintare care trebuie cunoscuta, calculată, învinsă, redusă, controlată etc permanent în orice fază a zborului ne-am afla sau am analiza.
Odată cu rezistența la înaintare vin la pachet și restul precum: vitezele optime, puterea necesară, consumul de petrol, zgomotul produs și câte și mai câte.
În mod practic tehnologia sharkskin în aviație va permite o scurgere optimă a aerului prin reducerea fricțiunii cu suprafețele aeronavei și implicit a rezistenței la înaintare concomitent cu scăderea puterii folosite a motoarelor.
Tehnologia sharkskin dezvoltată și lansată prima oară în anul 2022 de către cei de la compania AeroShark constă din aplicarea unei folii de tip microfilm cu o grosime de doar 50 de micrometri.
Astfel cercetătorii au calculat ca folosirea unui înveliș al fuselajului avionului și nacelelor motoarelor lui dotat cu tehnologia sharkskin, va conduce la o eficiență de 1% în ceea ce privește reducerea consumului de petrol folosit.
În mod evident procentul de doar 1% nu pare a fi deloc încurajator dar compania aeriană elvețiană SWISS, prima companie aeriană care a introdus tehnologia de tip sharkskin produsă de cei de la AEROSkin, a obținut într-un singur an (2023) ca urmare a introducerii graduale a acestei noi tehnologii, o reducere a consumului real calculat cu 2.200 de tone de petrol și cu 7.100 tone metrice de CO2. Ceea ce tradus în lei tramvai cum ar spune românul de rând, înseamnă 2.200 tone înmulțit cu un preț mediu de 800 usd per tonă 1.760.00 usd fără TVA fără a socoti și restul!
De curând gigantul Lufthansa a anunțat introducerea generalizată a acestei tehnologii pe avioanele holdingului
În ceea ce privește partea de aprobare a acestei tehnologii EASA ( Agenția Europeană de Siguranță a Aviației Aeriene) a aprobat introducerea acestei noi tehnologii din anul 2022 astfel ca se asigura și cadrul legal al generalizării acesteia
În opinia mea noua tehnologie sharkskin ridică în acest moment câteva probleme și anume
1. Prețul de cost per total ridicat, aici intrând: costurile legate de: tehnologie și materialele în sine, timpul de instalare, personalul implicat, zborurile de control, autorizările și licențele necesare etc
2. Dacă procentul de reducere cu 1% calculat și demonstrat până în prezent doar pe avioanele lung curier Boeing 777 se va menține, reduce sau chiar îmbunătăți prin aplicarea tehnologiei și la avioanele:
- lung curier produse de alți competitori ai Boeing, în speță Airbus, cei ruși și chinezi
- lung curier care nu se mai produc dar sunt încă în uz, ceea ce le-ar asigura o extindere a duratei lor de viață (Boeing 747 coloana vertebrală a flotei mondiale de cargo, DC11, etc)
- mediu curier care sunt cele mai numeroase în acest moment
3. Care este efectul acestei tehnologii în cazul:
- unui incendiu al motorului sau suprafețelor acoperite cu microfilmul bionic
- materialului pe care îl acoperă în special în cazul microfisurilor descoperite la aripile avioanelor Airbus 350
- depunerii de givraj la sol și în timpul zborului
- interacțiunii cu sistemele și fluidele de Degivrare la sol și în zbor
- suprafețelor de comandă și control a avioanelor
- temperaturilor combustibilului aflat în rezervoarele din aripi
- unei situații de delectare în zbor a unei cantități de petrol, situație întâlnită doar în cazul avioanelor din categoria heavy și super heavy forțate să revină la aterizare de urgență la scurt timp după decolare
Până atunci salutăm pe Maria Sa Rechinul și pe cei care au crezut în el!
