"Parteneriatul Strategic SUA-România a condus la o cooperare din ce în ce mai strânsă și mai importantă între instituțiile de aplicare a legii în sprijinul luptei împotriva criminalității organizate internaționale, corupției, criminalității cibernetice și terorismului.
Ambasada Statelor Unite salută eforturile Guvernului României de a alinia legea la recenta hotărâre a Curții Constituționale privind folosirea probelor obținute prin supraveghere tehnică și de a menține capacitatea instituțiilor statului de drept de a-și continua importanta activitate", se arată în comunicatul SUA.
Luna trecută, judecătorii Curţii Constituționale au dezbătut şi au admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, conform cărora "procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului."
În urma deliberărilor, magistraţii CCR au admis cu majoritate de voturi excepţia de neconstituţionalitate şi au constatat că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului" din Codul de procedură penală este neconstituţională.
Conform judecătorilor CCR, serviciile secrete ale statului nu sunt organe de urmărire sau de cercetare penală, nefiind prevăzute, ca atare, decât în Codul de procedură penală. "Nici o reglementare din legislația națională în vigoare, cu excepția dispozițiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, nu conține vreo normă care să consacre expres competența unui alt organ al statului, în afara organelor de urmărire penală, de a efectua interceptări, respectiv de a pune în executare un mandat de supraveghere tehnică", se arată în motivarea CCR.
După motivarea CCR, Guvernul a emis o ordonanţă de urgenţă, avizată de CSAT, pentru a pune în acord legislaţia cu decizia Curţii. Actul normativ extinde dreptul de a intercepta comunicaţiile în România la mai mulţi actori, spre deosebire de situaţia de până acum, când doar SRI-ul avea acest drept, iar procurorii DNA îşi foloseau propriul serviciu tehnic şi infrastructura tehnică a SRI.
Astfel, procurorii DNA, DIICOT, cei ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar şi cei din structurile de parchet teritoriale ale Ministerului Public vor avea dreptul să efectueze interceptări ale comunicaţiilor (telefonice sau electronice), folosind infrastructura Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor administrat de SRI, conform mediafax.ro.
Procurorilor li se adaugă, ca şi până acum, celelalte servicii secrete din România (SIE, DIPI, DIA) care apelează la SRI atunci când fac interceptări, în baza mandatelor de siguranţă naţională.
De asemenea, parchete precum DIICOT şi celelalte din subordinea Ministerului Public vor beneficia de un corp de poliţişti judiciari, aşa cum are în prezent DNA, aceştia putând fi desemnaţi de procurori să realizeze supravegherea tehnică, respectiv interceptările, pe infrastructura tehnică a SRI.
