Punctul culminant al manifestărilor din cadrul vizitei apostolice efectuate de către Papa Francisc în România este ceremonia de beatificare a şapte episcopi greco-catolici martiri, ce va oficiată de către însuşi Suveranul Pontif, duminică, pe Câmpia Libertăţii din Blaj, în prezenţa a peste 50.000 de oameni.
Zeci de mii de pelerini veniţi din toată ţara sunt prezenţi duminică, încă de la primele ore ale dimineţii, pe Câmpia Libertăţii, în aşteptarea Papei Francisc, care va oficia, începând cu ora 11:00, Sfânta Liturghie şi ceremonia de beatificare a şapte episcopi greco-catolici martiri.
După o călătorie care a durat, pentru unii, toată noaptea, pelerinii au participat la rugăciunea de dimineaţă şi s-au rugat împreună cu preoţii care însoţesc majoritatea grupurilor de credincioşi, scrie AGERPRES.
Oamenii au ascultat mai multe pricesne, interpretate de către Sava Negrean Brudaşcu. Programul religios-cultural a cuprins, până la sosirea Papei Francisc, rugăciuni şi alte pricesne şi cântece religioase interpretate de Veta Biriş şi Paula Seling.
Prezenţa Papei Francisc la Blaj în cadrul vizitei apostolice pe care Suveranul Pontif o efectueză în România constituie, în opinia multor locuitori ai micului oraş de la îmbinarea Tîrnavelor, cel mai important eveniment care a avut loc aici de la 1848 încoace.
Papa va celebra cea de-a treia Sfântă Liturghie din programul călătoriei apostolice făcute în ţară noastră, slujbă în cadrul căreia va avea loc beatificarea episcopilor Valeriu Traian Frenţiu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu, Vasile Aftenie, Tit Liviu Chinezu, Ioan Suciu şi Iuliu Hossu - primul cardinal greco-catolic român.
Potrivit tradiţiei în astfel de ceremonii, Papei Francisc i se va oferi un relicvar cu moaşte, respectiv obiecte care au aparţinut celor şapte episcopi greco-catolici.
Procedura de recunoaştere a martiriului celor şapte episcopi s-a derulat pe durata unui sfert de secol. Patru dintre episcopi au murit în închisorile din Sighet şi Gherla, mormintele acestora rămânând necunoscute, iar alţi trei au au fost îngropaţi, sub supravegherea Securităţii, în Cimitirul Bellu din Bucureşti.
De altfel, tronul pe care va sta Papa Francisc la Blaj, în timpul ceremoniei de beatificare a celor şapte episcopi greco-catolici, are "puternice semnificaţii spirituale şi simbolice", fiind din "lemn cules din arhitectura puşcăriilor de la Sighet si Gherla".
Pelerinii şi locuitorii din Blaj îl vor putea saluta şi vedea pe Papa Francisc în trei locuri din municipiu, pe Bulevardul Republicii, pe Câmpia Libertăţii şi în Piaţa 1848.
Sfântul Părinte va sosi la Blaj după ora 10,00 şi va traversa principala arteră rutieră din oraş, Bulevardul Republicii, în drumul său spre Câmpia Libertăţii, acolo unde, de la ora 11,00, va oficia Sfânta Liturghie cu beatificarea a şapte episcopi greco-catolici martiri. Imediat după ceremonialul religios, Papa Francisc va putea fi salutat, după ora 13,00, în Piaţa 1848.
Considerat cel mai important eveniment istoric găzduit după 1848 pe Câmpia Libertăţii, beatificarea episcopilor martiri, în cadrul căreia se vor folosi Potirul şi Evanghelia lui Valeriu Traian Frenţiu, va fi celebrată în prezenţa a peste 50.000 de pelerini şi a 800 de preoţi greco-catolici.
Limba în care se va celebra Sfânta Liturghie va fi româna, iar Sfântul Părinte va vorbi în italiană. Traducerea în limba română va fi afişată pe cele opt ecrane de mari dimensiuni amplasate pe Câmpia Libertăţii.
Așteptata beatificare a șapte episcopi greco-catolici români ridică la treisprezece numărul Fericiților venerați în calendarul catolic român și la unsprezece numărul păstorilor de suflete martiri din România care l-au mărturisit pe Cristos cu prețul suprem al vieții în anii dictaturii comuniste, potrivit Vatican News.
Este vorba, în ordinea cronologică a beatificării, de Fericitul Szilard Ignaţiu Bogdanffy (+1949, Aiud), episcop auxiliar pentru dieceza romano-catolică de Satu Mare și Oradea, de Fericitul Janos Scheffler (+1952, Jilava), episcopul diecezei romano-catolice de Satu Mare, de Fericitul Vladimir Ghika (+1954, Jilava), preot diecezan în arhidieceza romano-catolică de București, și de Fericitul Anton Durcovici (+1951, Sighetu Marmației), episcopul diecezei romano-catolice de Iași.
Alți doi Fericiți români sunt expresie a ordinului religios înființat de Sf. Francisc din Assisi: Fericitul Ieremia Valahul (+1625, Napoli), frate din ordinul franciscan capucin, și Fericita Veronica Antal (+1958, Hălăucești), martiră, fecioară din ordinul franciscan terțiar.
Executată pe teren de comuniștii din România și Securitate, suprimarea Bisericii Greco-Catolice a fost parte a unei operațiuni sovietice de amploare.
Odată cu interzicerea cultului greco-catolic de către comunişti, în 1948, refuzul episcopilor greco-catolici de a trece la Biserica Ortodoxă s-a soldat cu persecuţii şi, în cazul unora dintre ei, moartea în temniţele comuniste.
AICI găsiţi scurte biografii ale celor şapte episcopi martiri care vor fi beatificaţi la Blaj.
AGERPRES prezintă, la rândul ei, biografiile celor şapte episcopi.
