Planurile privind construirea unei moschei la București, care au stârnit controverse nenumărate, nu sunt singulare. Site-ul francetv.info scrie despre socotelile Ankarei de a-și consolida poziția în România și Ungaria, din care aflăm că și în Ungaria urmează să se ridice cel mai mare centru islamic din Europa Centrală. Proiectul finanțat de Turcia este de construire a unui centru islamic și a unei moschei la Budapesta.
”Dacă opinia publică din cele două țări europene, majoritar creștine, este divizată, liderii celor două țări văd în asta o deschidere către Est. Cheia fiind legăturile economice cu statul turc”, comentează francetv.info.
”Moscheea din București și școala sa coranică urmează să se instaleze pe un perimetru de 11.000 de metri pătrați atribuit în cadrul unui parteneriat între Turcia, care a finanțat proiectul estimat la 3 milioane de euroa, și România. În 2004, Patriarhia Română a primit un teren la Istanbul, în schimbul celui din Capitala României. Un acord încheiat de premierul Victor Ponta în aprilie 2015 și care a creat polemică”, scrie francetv.info.
”Românii se întreabă dacă este normal ca într-o țară europeană cu 20 de milioane de suflete, majoritatea ortodoxe, să construiești cea mai mare moschee din Europa capabilă să primească 2.000 de credincioși”, scrie sursa citată.
La Budapesta, unde urmează să răsară cel mai mare centru islamic din Europa Centrală, reacțiile opiniei publice sunt similare. În Ungaria, islamul rămâne marginal: 6000 de musulmani au fost consemnați de recensământul din 2011.
”În realitate, acum ar putea fi zeci de mii”, scrie Hulala.
Este vorba despre un proiect grandios, scrie site-ul. ”Patru minarete, anexe, spații de relaxare, grădini cu fântâni... O construcție imensă, chiar mai mare decât cele ridicate de Imperiul Otoman în timpul ocupației din secolele XVI și XVII”, scrie Hulala.
Deocamdată, se știe doar că e finanțat de Ankara și ar putea fi ridicat în cartierul muncitoresc Köbanya-Kispest, în sud-estul orașului.
Chiar dacă partidul la putere, Fidesz, al premierului Viktor Orban, asimilează sosirea refugiaților invaziei otomane din secolul al XVI-lea, există o viziune foarte pragmatică asupra relațiilor cu Ankara, potrivit lui Emel Akcali, cercetătoare turcă în domeniul științelor politice la Universitatea Europei Centrale.
