Jurnalista Anca Alexandrescu s-a confruntat cu ștergerea unui videoclip de pe TikTok în care își exprima o opinie personală. Acest incident nu este unul izolat, ci reflectă o tendință îngrijorătoare de limitare a libertății de exprimare în România, o valoare fundamentală a oricărei democrații. Într-un context în care vicepreședintele american JD Vance a subliniat în repetate rânduri importanța libertății de exprimare ca pilon al democrației, astfel de acte de cenzură ridică semne de întrebare cu privire la starea presei libere în țara noastră.
JD Vance, un vocal susținător al drepturilor fundamentale, a atras atenția asupra declinului libertății de exprimare în Europa, inclusiv în contexte precum cel românesc, unde decizii controversate, cum ar fi suspendarea platformei TikTok sau ștergerea conținutului jurnalistic, sunt justificate uneori sub pretexte vagi de „securitate” sau „combatere a dezinformării”. Într-o declarație recentă, Vance a avertizat că „libertatea de exprimare este în declin” și a subliniat că SUA nu vor tolera încălcări ale acestui principiu în relațiile cu partenerii internaționali.
Cazul Ancăi Alexandrescu nu este doar o problemă individuală, ci un simptom al unei practici mai largi de restricționare a vocilor critice din media. În ultimele luni de zile, pe măsură ce se apropiau alegerile prezidențiale, o serie de jurnaliști români au fost interziși pe anumite platforme: Ion Cristoiu, Marius Tucă, Robert Turcescu, Liviu Alexa, Anca Alexandrescu, iar lista poate să crească.
Jurnaliștii, ca piloni ai democrației, au dreptul și responsabilitatea de a informa publicul și de a exprima opinii, chiar dacă acestea deranjează anumite interese. Ștergerea conținutului unui jurnalist de pe o platformă precum TikTok, fără o justificare transparentă, reprezintă o formă de cenzură care subminează încrederea în instituții și în libertatea presei.
