Alianţa Nord-Atlantică a pus vineri în aplicare deciziile luate la precedentul summit şi a întărit suplimentar flancul estic în punctele cele mai vulnerabile la o posibilă agresiune a Federaţiei Ruse. De la Marea Baltică, unde Rusia deţine capul de pod, numită Enclava Kaliningrad, până la Marea Baltică, cu baza din Crimeea, provincie proaspăt readusă forţat sub controlul Moscovei, comentează trimisul special al RRA la Varşovia.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat vineri seară, la Varșovia, că NATO a aprobat o prezență militară multinațională în România sub conducere românească, relatează agențiile internaționale de presă.
Potrivit agenției EFE, preluată de agerpres.ro, această prezență va consta într-o brigadă alcătuită în principal din efective române și bulgare.
Şefii de state şi guverne din cele 28 de ţări aliate se află la Varşovia, iar deciziile lor vin să răspundă îngrijorărilor de securitate ale europenilor.
Stoltenberg a mai anunțat că că liderii ţărilor membre NATO au aprobat şi desfăşurarea a patru batalioane în Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia, în cadrul măsurilor de contracarare a amenințării reprezentate de Rusia, pe bază rotaţională.
Este vorba despre batalioane puternice, întârite, multinaţionale.
UPDATE
Pentru preşedintele Klaus Iohannis, Summitul a fost unul de succes pentru ţara noastră. Din punctul său de vedere, toate temele de interes pentru noi au fost cuprinse în documentele finale, iar România îşi consolidează poziţia ca stat membru NATO şi ca actor regional care contribuie la menţinerea securităţii şi stabilităţii.
Iohannis a precizat într-o declaraţie de presă că atât declarația privind securitatea trans-atlantică, cât și declarația finală a summitului NATO cuprind temele de interes pentru România, care au fost cuprinse în mandatul care a fost aprobat de CSAT.
Șeful statului a precizat că obiectivele strategice ale României la acest Summit au vizat reafirmarea unității NATO și a legăturii transatlantice, consolidarea securității naționale, descurajarea factorilor de risc existenți și plasarea României și a regiunii Mării Negre ca elemente centrale ale securității euro-atlantice pe dimensiunea sudică a flancului estic.
