Moaştele Sfintei Parascheva au fost scoase, vineri seara, din Catedrala Mitropolitană de la Iaşi. Mii de credincioşi au luat parte la liturghie, iar sute de mii sunt aşteptaţi zilele acestea în Capitala Moldovei. Reamintim că Moaştele Sfintei Parascheva se află la Iaşi de 371 de ani. Ele au fost aduse de domnitorul Vasile Lupu. Iniţial, racla a fost aşezată în Biserica Trei Ierarhi, dar în 1888, după slujbă, a rămas aprinsă o lumânare care a declanşat un incendiu. Atunci, doar moaştele au rămas neatinse.
Pelerinii vor sta la coadă pe un traseu special amenajat pe străzile din jurul lăcaşului de cult pentru a ajunge la moaşte. Peste 500 de jandarmi şi politişti vor asigura ordinea pe timpul pelerinajului. Moaştele vor rămâne în faţa lăcaşului de cult până pe 14 octombrie, când este sărbătorit hramul Sfintei Parascheva. Credincioşii spun că atingerea moaştelor Sfintei Parascheva le dă putere şi îi ajută să treacă peste necazuri. Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Teofan, a făcut apel la credinţă şi rugăciune.
Racla va fi depusă pe baldachinul din incinta Mitropoliei, unde oamenii se vor ruga. Preoţii care au grijă de moaşte spun că există o adevărată tradiţie legată de aceastea.Veşmintele Sfintei Parascheva sunt schimbate de cinci ori pe an şi sunt dăruite de Mitropolitul Moldovei Teofan unor biserici care au hramul Sfintei Parascheva. Hainele se fac după un ritual special, în atelierele Arhiepiscopiei, iar croitorii ţin post şi se roagă înainte de a începe să le lucreze. Moaştele Sfintei Parascheva se află la Iaşi de 371 de ani. Ele au fost aduse de domnitorul Vasile Lupu. Iniţial, racla a fost aşezată în Biserica Trei Ierarhi, dar în 1888, după slujbă, a rămas aprinsă o lumânare care a declanşat un incendiu. Atunci, doar moaştele au rămas neatinse.
Povestea Cuvioasei Parascheva
Cuvioasa Parascheva s-a născut în localitatea Epivat, astăzi Capul Kaliacra, din Tracia, pe ţărmul Mării Marmara, în prima jumătate a secolului al XI-lea. Tradiţia spune că Sfânta Parascheva şi-a împărţit hainele şi hrana cu săracii, deşi era mustrată de părinţii săi. După moartea acestora, Parascheva a renunţat la avere şi a părăsit casa părintească pentru a intra în monahism la o mănăstire din apropierea Constantinopolului.
De aici a plecat la Ierusalim, retrăgându-se apoi în pustiul Iordanului, într-o mănăstire de maici, unde a rămas până la vârsta de 25 de ani, după care s-a întors în satul său natal, Epivat, unde a mai trăit încă doi ani, în post şi rugăciune.
Moaştele Cuvioasei au fost păstrate aproape 200 de ani într-o biserică din Epivat, apoi la Târnovo, iar în secolul al XVI-lea sfintele moaşte au fost duse la Constantinopol. În anul 1641, pe 13 iunie, voievodul Vasile Lupu a reuşit să le aducă la Iaşi, aşezându-le în biserica Mănăstirii Sfinţii Trei Ierarhi. Racla Sfintei Parascheva a fost mutată în Catedrala Mitropolitană la sfârşitul secolului al XIX-lea, în 1888, după ce au scăpat neatinse din incendiul de la Biserica 'Trei Ierarhi'. În prezent, moaştele Cuvioasei Parascheva se află la Catedrala Mitropolitană din Iaşi.
Deşi Sfânta Cuvioasă Parascheva este sărbătorită în întreaga Patriarhie Română, ea este considerată ocrotitoarea Moldovei.
„Sfânta Parascheva este numită 'luminătoare casnică a Moldovei' pentru că de mai bine de trei secole şi jumătate ocroteşte Moldova. Canonizarea Cuvioasei Parascheva a fost hotărâtă de membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1955. Tot atunci a fost stabilită şi data de prăznuire a Sfintei Parascheva pe 14 octombrie'', spune părintele conferenţiar doctor Ion Vicovan. De mai bine de 60 de ani, moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva sunt scoase pe 14 octombrie din Catedrala Mitropolitană, într-un loc special amenajat în curtea din faţă, pentru ca pelerinii să se poată închina şi ruga.
