Planurile de extindere a zonei de liberă călătorie a Europei s-au lovit de un obstacol după ce Austria a amenințat cu dreptul de veto împotriva a trei țări din UE să nu adere la zona Schengen, anunță Politico.
Motivul: Un val de migranți fără acte care intră în UE, despre care Austria a avertizat că ar putea accelera fenomenul migrației ilegale și chiar traficul de persoane și droguri.
Problema această spinoasă ar putea schimba definitiv decizia de a primi Croația, România și Bulgaria în zona Schengen. Zona de călătorie liberă cuprinde în prezent 26 de țări și a fost una dintre poveștile de succes ale proiectului european, incluzând chiar și țări non-UE precum Elveția și Islanda.
Austria a precizat în ultimele zile că se opune aderării României și Bulgariei – un semn clar al faptului că problema migrației a devenit toxică din punct de vedere politic.
Cu toate acestea, Croația pare să aibă un sprijin puternic și ar putea intra în continuare de la începutul lui 2023. Doi oficiali implicați în discuții au spus că oficialii ar putea fi, de asemenea, capabili să stabilească un calendar pentru aderarea tuturor celor trei țări, chiar dacă nu primesc ștampila oficială de aprobare.
Joi dimineață, ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner, a confirmat că va pune veto asupra includerii României și Bulgariei la o reuniune a miniștrilor justiției și afacerilor interne la Bruxelles, unde problema a fost pusă în dezbatere.
„Da, voi vota astăzi împotriva extinderii Schengen către România și Bulgaria”, a spus Karner. „Cred că este greșit ca un sistem care nu funcționează în multe locuri să fie extins.”
Rezistența Austriei provine dintr-o creștere abruptă a migranților care sosesc prin Balcanii de Vest. Țara central-europeană spune că înregistrează cifre care rivalizează cu vârful crizei migrației din 2015 și 2016. Cifrele recente arată că peste 77.500 de solicitanți de azil pentru prima dată au solicitat protecție internațională în UE în august — cu 11.000 mai mult decât în perioada precedentă și cel mai mare număr lunar din 2016.
Austria nu este singura care se opune planului de extindere Schengen propus.
Țările de Jos – una dintre destinațiile de top pentru migranții care sosesc în Europa și care se confruntă cu probleme legate de capacitatea de azil – sunt sceptice cu privire la intențiile Bulgariei de a adera la Schengen. Premierul olandez Mark Rutte a enervat guvernanții de la Sofia sugerând la începutul acestei săptămâni că migranții pot trece din Turcia în Bulgaria pur și simplu plătind 50 de euro - o taxă pe care Bulgaria o respinge.
Până acum, aderarea celor trei țări la Schengen a fost tratată ca un pachet - fie au intrat toate țările, fie nu a făcut-o niciuna. Comisia Europeană, executivul UE, a aprobat strategia și a solicitat joi ca toți trei să obțină aprobarea Schengen.
„Au făcut ceea ce le-am cerut să facă”, a declarat vicepreședintele Comisiei, Margaritis Schinas, reporterilor. „Au bifat toate căsuțele și sunt gata.”
Schinas, al cărui portofoliu include migrația și azilul, a numit opoziția persistentă „politică”, argumentând că extinderea Schengen „înseamnă de fapt controale mai multe și mai bune, nu mai puține”.
Miniștrii ar putea găsi în continuare un compromis care să decupleze cele trei țări și să permită aderarea Croației.
O propunere ar oferi Croației undă verde oficială, oferind în același timp României doar o recomandare de includere și Bulgariei o cale pas cu pas către aderare. Dar acordul nu a reușit să obțină suficient sprijin înainte de întâlnirea de joi.
Totuși, au existat semne că Croația ar putea obține cel puțin un acord politic care va fi finalizat ulterior.
România și-a exprimat furia față de impas, argumentând că ar trebui să fie decuplată de Bulgaria. Oficialii români spun că nu au nimic de-a face cu miile de migranți ilegali care trec în Europa.
„România nu trebuie pedepsită în mod nemeritat și nejustificat”, a spus ministrul de interne, Lucian Bode, într-o postare pe Facebook.
Reprezentantul Bulgariei la reuniunea ambasadorilor de miercuri a exprimat, de asemenea, nemulțumirea țării sale față de evoluții.
Ungaria a sprijinit Sofia, criticând Austria pentru că a „optat” pentru opiziția la decizia corectă. Ungaria însăși a blocat de una singură mai multe inițiative ale UE în ultimele luni, inclusiv ajutorul pentru Ucraina și o politică comună privind impozitarea corporativă, în timp ce se dispută cu Comisia Europeană cu privire la accesul la finanțarea UE.
Deciziile privind extinderea Schengen au nevoie de sprijin unanim din partea tuturor celor 27 de țări membre UE.
