Acum zece ani existau ziare în România cu peste 400.000 de exemplare vândute pe zi. Astăzi, toate ziarele din România însumate nu reușesc să atingă aceste cifre. Ziarele naționale au ajuns să aibă vânzări sub ziarele locale. Insolvența este leit-motivul presei românești la ora actuală. Printul nu produce decât pierderi și este ținut în viață ”artificial” de mai mulți ani ca să servească altor interese, în timp ce online-ul se zbate să producă suficient pentru supraviețuire.
Ca să putem înțelege cum trăiesc alții încă din presă în vremuri de criză, putem privi modelul Germaniei, cea mai mare piață media din Europa și locul 5 în lume după China, India, Japonia și SUA. Zilnic, 44,6 milioane de cetățeni din Germania (de peste 14 ani) citesc un cotidian în versiunea print.
Mariustuca.ro a discutat cu Agenția Națională a Editurilor de Presă din Germania (BDZV) și a aflat lucruri demne de remarcat. “În primul rând, impozitul în media germană este 7%. În al doilea rând, statul german a inclus presa la siguranță națională in categoria valori vitale”, sublinează purtătorul de cuvânt al BDZV, Anja Pasquay.
Conform datelor oferite de BDZV, în Germania sunt vândute în medie 16,82 milioane de ziare în fiecare zi și alte cinci milioane de exemplare din categoria săptămânal și ediții de weekend.
În martie 2015, în Germania erau 336 de ziare locale și regionale vândute pe bază de abonament (tiraj 12,6 mil.), șapte ziare supraregionale (1,23), opt ziare vândute exclusiv pe stradă (3,09), 351 de cotidiane (16,82), 21 de săptămânale (1,74) și șapte ediții de duminică (2,95).
“Cifra de afaceri de presei germane print din vânzări, anunțuri și publicitate este de 7,88 de miliarde de euro. Cifrele sunt pentru al cincilea an consecutiv în scădere, dar ele nu reflectă cifra de afaceri totală a editurilor. Tot pentru al cincilea an consecutiv, încasările din vânzări au fost mai mari decât cele din anunțuri și publicitate. Regula de bază din presă, cum că două-treimi din încasări vin din publicitate și o treime din vânzări nu mai este valabilă încă din anul 2003”, susțin experții BDZV.
Încasările cotidianelor din anunțuri și publicitate au fost de 2,918 miliarde de euro în 2013, o scădere de aproape 10% față de cele 3,233 din 2012, în timp ce vânzările au scăzut doar cu 0,2%, de la 4,502 mld la 4,491. Per total o pierdere pe piața print de 4,2%.
Piața de publicitate în media germană a însemnat 15,25 miliarde de euro în 2013, o scădere de 1,7% față de anul precedent. Lideri, ca și în România, sunt televiziunile: 4,12 miliarde (creștere de 2,2%), urmează printul 2,92 (diminuare 9,4%), ziarele de mică publicitate 1,93 (-3,4%), revistele 1,23 (-3,6%), online și mobil 1,15 (+9,3%), catalog 1,02 (-7%), radio 0,74 (+3,7%), săptămânale 0,17 (-11,9%).
“Publicitatea în presa germană înseamnă în primul rând print și anume în proporție de aproape 50%, chiar dacă publicitatea în zona TV (27%) și online (7,6%) este în creștere. La nivel mondial domină publicitatea TV: 40% din total în SUA, 44 în Japonia, 64 în Brazilia și 50 în Rusia”.
Secretul succesului în print îl reprezintă în continuare abonamentele. “Datele pe primul sfert al anului 2014 au scos la iveală că 11 milioane de ziare locale și regionale ajung zilnic la ușa sau în cutiile poștale ale abonaților, alte 600.000 sunt vândute la chioșcuri. Ziarele supraregionale vând în medie 750.000 prin abonamente și alte 131.000 la chioșcuri. Ziarele fără posibilitate de abonare vând zilnic 2,7 milioane de exemplare”, subliniază cei de la BDZV.
Un ziar din ultima categorie este Bild (chiar dacă a introdus recent si abonamentele), ziarul numărul unu al Germaniei, cu peste 2,5 millioane de exemplare vândute zilnic, care în 2001 era cel mai citit ziar al Europei, cu 4,4 milioane.
60% din populația Germaniei, mai exact 3 din 5 nemți sau 44,6 milioane de femei și bărbați de peste 14 ani de pe teritoriul Germaniei citesc zilnic cel puțin un cotidian print.”Femeile preferă ziarele locale și regionale cu abonament, în timp ce bărbații pe cele supraregionale și fără abonament. Piața media online înseamnă în medie 30,9 milioane de vizitatori unici pe zi, la care se adaugă alți 9,6 milioane via smartphone și tablete”.
Un alt factor este răspândirea punctelor de vânzare a presei. “Avem 116.000 de puncte de vânzare a presei. Cu trei chioșcuri de ziare la 2000 de locuitori avem cea mai densă rețea din lume. În peste 5000 de locuri se poate găsi presa internațională, principalele puncte de vânzare fiind în gări și aeroporturi”, adaugă sursa citată.
Piața print rezistă în ciuda amenințării online. Ziarele au început să aibă ediții online încă din 1995. Primii au fost Die Zeit (Hamburg), Tageszeitung (Berlin), Sueddeutsche Zeitung (Munchen) și Rheinische Post (Dusseldorf). În 1998 erau doar 138 de ziare print cu versiuni online, în 2002 ajunseseră la 401, iar în 2003 s-a ajuns la 631. În 2014, 662 de ziare print au și versiuni online.
Nici măcar publicarea conținutlui ziarelor print în versiune pdf sau e-paper, evident contra cost, nu a lezat poziția printului. “Două-treimi din ziarele germane dispun de E-Paper sau ceva asemănător. La acestea se adaugă 530 de aplicații mobile. Vânzările cresc de la un trimestru la altul. Vânzările prin E-Paper au început în 2005 cu 21.121, au atins 100.000 în 2010 , iar în trimestrul 2 din 2014 au ajuns la 589,930”.
Un alt secret al presei germane este axarea pe subiecte locale. “80% din totalul cititorilor vor să afle știri locale. Pe locul doi sunt știrile politice, abia apoi articole despre Germania și din străinătate. Pe locul 5 sunt anunțurile. Această ordine nu s-a schimbat în ultimii 25 ani, doar din când în când a fost o rocadă între stirile din Germania și cele din străinătate”.
Încrederea cititorului în presă este un argument puternic. “Oamenii își iubesc ziarul. Principalele valori ale ziarelor din perspectiva lor sunt credibilitatea și obiectivitatea, iar asta o spun cititorii în proporție de peste 90%. În urma unui sondaj recent, 97% dintre cititorii de presa susțin că ziarele locale și regionale sunt o mărime sigură pentru regiunea lor. Chiar și pentru tinerii (12-19 ani) care nu citesc ziare, presa scrisă rămâne cu cea mai mare credibilitate din media. Acest lucru depinde și de nivelul studiilor lor. Tinerii fără studii au încredere în televizor (32%), apoi presa scrisă (28%). În rândul celor care au terminat un gimnaziu, încrederea în presa scrisă este de 55%. În cazul unui subiect național controversat, 48% dintre tineri au încredere în presa scrisă, 22% TV, 17% radio și doar 11% internet.”
Presa print a reușit o abordare potrivită pentru implimentarea reclamelor. “41% dintre nemți sunt deranjați de reclama TV, 31% de reclama online, în timp ce doar 12% de cea din presa print. Percepția oamenilor este că publicitatea își are loc în print. În al doilea rând contează și durata lecturii. Când citești un ziar nu poți să faci altceva. Durata medie de lecturare a unui ziar este de 39 de minute în timpul săptămânii și 44 de minute în weekend. Consumul mediu TV zilnic este 235 de minute”.
Principala problemă a presei print, nu doar în Romania, cât și în Germania, este costul ridicat al hârtiei. “În 2013, printul a consumat 2,079 de milioane de tone de hârtie. A fost cea mai ridicată cantitate din 2001 încoace (2,903 milioane de tone). Atunci creșterea s-a pus pe seama privatizării Poștei și a rețelei publice de telefonie, dar și intrarea pe bursă a mai multor site-uri Internet. La noi ziarele se reciclează, doar că hârtie nouă înseamnă 112% hârtie veche, adica pentru 100 de tone de hârtie de ziar, avem nevoie de 112 tone de hârtie uzată reciclată”.
“Presa print din Germania rămâne un gigant al comunicației. Niciodată oamenii nu au folosit atât de mult conținutul ziarelor. Fie că vorbim de print, online sau mobil, presa print ajunge la peste 80% din populația de peste 14 ani. Procesul de transformare, ca urmare a digitalizare, este combătut cu diverse strategii: se dezvoltă în continuare afacerea cu produsul print, el rămâne componenta principală a succesului firmei. În paralel, editurile atacă ofensiv piețele digitale și dezvoltarea online și mobil cu oferte suplimentare pentru cititorii, utilizatorii și clienții de publicitate”, a încheiat Anja Pasquay.
