În perspectiva alegerilor prezidențiale din 2025, autoritățile române au intensificat măsurile pentru a preveni manipularea rețelelor sociale, un fenomen care a marcat scrutinul din noiembrie 2024, scrie Le Monde. Cu ajutorul platformelor digitale, al Comisiei Europene și al societății civile, guvernul român dorește să asigure un proces electoral transparent și corect, evitând repetiția unei ample operațiuni de manipulare descoperite pe TikTok, care a dus la anularea alegerilor între cele două tururi. Campaniile politice din această perioadă vor fi atent monitorizate, iar mesajele politice vor fi obligatoriu etichetate pentru a preveni influențele externe și campaniile de dezinformare. În acest context, reprezentanți ai TikTok au organizat sesiuni de formare pentru ONG-urile românești și le-au oferit acces la un instrument tehnic pentru a urmări propagarea conținuturilor, deși utilizarea acestuia a fost considerată complicată de multe dintre organizațiile implicate.
Organizatorii scrutinului își coordonează eforturile cu societatea civilă, platformele digitale și Comisia Europeană. Guvernul dorește să evite repetarea scenariului din noiembrie 2024, când alegerile prezidențiale au fost anulate între cele două tururi, după descoperirea unei ample operațiuni de manipulare prin TikTok.
Începând cu 4 aprilie, data lansării oficiale a campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale românești din 4 și 18 mai, rețelele sociale din această țară est-europeană au fost invadate de mesaje codificate, greu de înțeles pentru publicul larg. Conform legislației electorale excepționale, orice mesaj care poate fi considerat „material publicitar politic” trebuie să fie însoțit de două coduri: unul care indică susținerea unui anumit candidat, și altul care specifică dacă este vorba despre publicitate sponsorizată.
De exemplu, în postarea sa de marți, 15 aprilie, prin care denunța „elitele globaliste care au pierdut complet contactul cu realitatea”, George Simion, candidatul naționalist aflat în fruntea sondajelor, a fost nevoit să adauge „material publicitar politic /CMF 31250007/CPP A0B0C1D1E1”. Codul CMF desemnează campania sa, iar codul CPP indică faptul că partidul său a plătit pentru a promova mesajul, însă fără a viza anumiți utilizatori în mod specific.
Mesajele politice care nu respectă aceste reguli riscă să fie șterse „în mai puțin de cinci ore”, potrivit noii legislații adoptate în ianuarie, menită să prevină repetarea catastrofei electorale din noiembrie 2024. Atunci, Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale între cele două tururi, după descoperirea unei ample operațiuni de manipulare desfășurată pe TikTok, în favoarea candidatului prorus Călin Georgescu, care câștigase primul tur fără să fi desfășurat vreo campanie în lumea reală.
Chiar dacă la acea vreme a susținut că „nu a cheltuit niciun euro”, TikTok a recunoscut, în martie, că Georgescu a beneficiat de sprijinul unei „rețele de 27.217 conturi inautentice care aveau ca scop manipularea discursului electoral”. Deși raportul rețelei chineze nu menționează persoanele aflate în spatele acestei rețele, serviciile de informații românești continuă să suspecteze implicarea Rusiei. La rândul său, justiția română l-a inculpat în martie pe un misterios influencer, Bogdan Peschir, care pare că s-a îmbogățit din criptomonede. Comisia Europeană a deschis și ea propria anchetă în decembrie 2024, însă nu va reuși să o finalizeze înaintea noilor alegeri, contrar celor anunțate inițial.
Exercițiu de simulare
Deși rămân multe necunoscute cu privire la ceea ce s-a întâmplat în noiembrie 2024, autoritățile române și europene transmit un mesaj de calm și încredere în privința noului scrutin. Președintele interimar, Ilie Bolojan, a declarat pe 8 aprilie că este „convins” că instituțiile implicate în organizarea alegerilor sunt „mai bine pregătite decât în noiembrie”.
Sub coordonarea ANCOM autoritățile au organizat în martie două reuniuni la București cu reprezentanți ai mai multor instituții, ai societății civile, ai platformelor TikTok, Google, Meta și X, precum și ai Comisiei Europene. Aceste întâlniri au avut scopul de a identifica riscurile care ar putea afecta desfășurarea corectă a alegerilor și de a desfășura un exercițiu de simulare pentru testarea robusteței sistemului.
„Avem acum canale de comunicare mai bune cu rețelele sociale, în timp ce în noiembrie [2024], timpul lor de reacție nu a fost suficient de rapid”, a declarat un reprezentant român al ANCOM. La Bruxelles, Henna Virkkunen, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene responsabilă cu sectorul digital, a salutat pe 7 aprilie „schimbările aduse de TikTok”, menționând „o mai bună detectare și etichetare a conturilor politice, mai mulți moderatori în limba română și 120 de experți suplimentari [...] care se ocupă în special de campaniile de influență ascunsă și de integritatea publicității”.
„Fără DSA [regulamentul european privind serviciile digitale], Google nu s-ar fi deplasat niciodată la București”, a comentat un funcționar european, apreciind rolul acestei legislații intrate în vigoare în 2024 pentru combaterea practicilor ilegale din spațiul digital și nu numai. Cu toate acestea, autoritățile române nu au avut timpul necesar pentru a o implementa complet în noiembrie 2024.
ONG-urile care au participat la exerciții sunt mai rezervate. „Am văzut cum pot colabora instituțiile între ele și cum pot semnala probleme, dar nu avem încă o imagine clară asupra instituției care supraveghează conținutul și ce anume este supravegheat”, a explicat Mădălina Voinea, de la Expert Forum.
„Cenzură”
În timpul sesiunilor de instruire organizate la București, reprezentanții TikTok au oferit anumitor ONG-uri acces la un instrument tehnic pentru monitorizarea propagării conținutului pe platformă, dar utilizarea acestuia este considerată complicată. ANCOM afirmă că are în continuare „o problemă reală” cu echipele de moderare ale rețelei. Deși TikTok susține că are 99 de moderatori în limba română, „încercăm disperat să aflăm unde se află exact, pentru că echipa lor de moderare nu pare să înțeleagă contextul politic românesc”, a declarat un reprezentant al ANCOM. La Bruxelles, Comisia Europeană precizează că nu poate impune rețelelor sociale transparență în acest sens, deoarece ar fi contrar regulilor pieței interne. Joi dimineață, TikTok nu răspunsese la întrebările cotidianului Le Monde.
În ciuda acestor fricțiuni persistente, autoritățile române sunt convinse că sistemul lor riguros de etichetare a mesajelor politice ar trebui să fie suficient pentru a preveni răspândirea mesajelor finanțate din umbră de actori obscuri, fie ei din Rusia sau din alte țări. Începând cu 4 aprilie, dacă Biroul Electoral Central (BEC) detectează un mesaj politic neetichetat, poate solicita rețelelor sociale ștergerea imediată a acestuia. Până pe 16 aprilie, BEC emise deja aproape 350 de decizii în acest sens, toate făcute publice și respectate de platforme, potrivit ANCOM.
Mesajele șterse vizau candidați din toate taberele. Totuși, aceste eliminări au stârnit deja critici. George Simion a denunțat o „cenzură” împotriva mai multor susținători ai săi, acuzând „elitele corupte” și „globaliștii”. Mai multe ONG-uri care luptă împotriva dezinformării au emis, pe 7 aprilie, un comunicat în care afirmă că autoritățile au fost prea dure, cerând ștergerea postărilor unor „utilizatori obișnuiți care exprimă doar opinii personale”. ANCOM precizează că orice persoană afectată poate contesta în instanță decizia BEC.
