“Pînă la urmă e un gest împotriva interesului elevilor români”, spune Theodor Georgescu, profesor de limbi clasice la Departamentul de Filologie Clasică al Universităţii Bucureşti. “Pe noi nu ne-a întrebat nimeni cînd a fost înaintată o asemenea propunere. Cei de la I.S.E. au acţionat singuri, fără să ceară o opinie avizată şi singura opinie avizată e mediul academic romȃnesc, în speţă Universitatea din Bucureşti, cea mai mare instituţie de învăţămînt din ţară”.
Ce este <aşteptarea socială>?
Potrivit celor de la I.S.E., elaborarea acestor planuri-cadru vine să satisfacă „o aşteptare socială”. Dar, potrivit profesorului Theodor Georgescu, prin care se exprimă, de fapt, o bună parte a mediului academic romȃnesc, această “aşteptare socială” nu e definită în nici un grafic. “I.S.E. nu a prezentat nici o informaţie oficială şi nici un grafic din care să reiasă că asta este <aşteptarea socială>. Ȋi rugăm să definească în mod concret <aşteptarea socială>. Noi, la rîndul nostru, venim cu cifre concrete şi-i informăm că avem strînse mai mult de 2 500 de semnături (şi numărul e în creştere!) de la voci foarte importante ale mediului academic romȃnesc, care se opun vehement scoaterii limbii latine din programa şcolară de gimnaziu. Lor li se alătură părinţi şi copii pasionaţi de limba latină”.
Prof. Georgescu e şi coordonatorul Olimpiadei de Limba Latină. El spune că “elevii sînt foarte buni, au nişte teze excelente, e foarte greu să-i departajezi, mai ales la clasa a VIII-a”.
Prin urmare, există un interes concret pentru această limbă. Deci cine defineşte “aşteptarea socială”? Ce este această “aşteptare socială”? Sintagma e vagă şi nu e susţinută de argumente pertinente.
Studiile arată că orele de limbi clasice ajută la dezvoltarea intelectuală a copiilor
Un argument puternic împotriva scoaterii limbii latine din programa şcolară sînt şi studiile făcute recent, care arată că orele de limbi clasice (în alte ţări se face şi greacă veche) dezvoltă capacităţile cognitive ale copilului. Nu doar că-şi dezvoltă abilitatea lingvistică, dar intră în contact cu o cultură care a avut drept valori libertatea, virtutea și justa măsură.
“Sînt date care nu pot fi ignorate”, spune prof. Georgescu, citîndu-l şi pe Pascal Bruckner, care, într-un interviu recent acordat publicaţiei Le Figaro, a spus că “şcoala devine astfel un vehicul al ignoranţei şi nu al cunoașterii”.
“Există cerere de limba latină de la copii şi de la părinţi, copiii vor să studieze latina, asta e adevărata <aşteptare socială> ”.
Ȋn sprijinul studiului limbii latine la şcoală vin şi istorici, arheologi şi cercetători ai diferitelor institute de cercetare ale Academiei Romȃne. Toţi susţin rolul formativ al studiului limbii latine. “Ȋn fond, învăţămîntul ar trebui să aibă în centru interesul elevului. Ei argumentează că elevul trebuie să iasă pregătit pentru viaţă de pe băncile şcolii, dar nu se gîndesc că un copil care acum e în clasa I o să aibă un job care acum nu există.
“O măsură împotriva valorilor Europei civilizate”
“Ȋn fond, scoaterea limbii latine din programa şcolară e o măsură împotriva valorilor Europei civilizate”, spune prof. Georgescu, iar noi “Ne mîndrim că sîntem de la Rîm, dar scoatem latina din şcoală!”.
Degradarea limbii romȃne e evidentă pentru toată lumea. Aceasta e consecinţa faptului că nu se mai face gramatică în şcoli, rol pe care latina îl deservește pe deplin; prof. Georgescu spune că mulţi studenţi nu ştiu categoriile elementare ale gramaticii, cum ar fi modurile, timpurile, cazurile.
“E momentul să acţionăm! Nu mai putem sta cu mîinile-n sîn! Ȋn alte țări ale Europei civilizate sînt și ore de greacă veche în programa şcolară, la noi greaca veche se mai studiază doar la Seminarul teologic şi acolo doar o oră pe săptămînă. Nu mai spun că ar fi bine să se introducă şi greaca veche, lucru care ar putea ajuta enorm la înţelegerea vocabularului tehnic şi ştiinţific!”.
