Deja tragedia de aseară e cunoscută de toată suflarea românească. Morți, arși, mulți aflați la granița dintre viață și moarte. Premierul anunță 3 zile de doliu național, președintele merge lângă paturile de spital ale bolnavilor. Organizat într-o seară funestă, când morții ies din morminte, conform sărbătorii americane importată de ceva ani și la noi, concertul celor de la Goodbye To Gravity (fără voia lor) a adus iadul pe pământ.
Câteva scântei au declanșat infernul. Flăcările Gheenei au mistuit clubul în câteva clipe. Bilanțul morților și al celor răniți se știe. Știu, este un moment sfâșieror și revoltător (cum a fost posibil așa ceva?) în același timp pentru întreaga țară, dar, totuși, nu condamnați genul muzical ce i-a adunat la un loc pe acei tineri. Face rockul în sine victime? Nu. Neglijența și iresponsabilitatea oamenilor face!
Vă rog, nu aruncați cu pietre (cum mulți au început deja să facă pe situ-rile de socializare și pe youtube) în tot ce a însemnat și înseamnă muzica rock, de la inventarea chitării electrice încoace. Sunt ritmurile rock „îndrăcite”? Or fi, dar n-au nici o legătură cu ce s-a întâmplat aseară. Nu uitați că muzica rock a unit oamenii și-a militat împotriva războaielor prostești (duse tot de oameni!) la sfârșitul anilor 60, începutul anilor 70.
E o tragedie națională și este evident că în aceste clipe plânge stins, într-o liniște de stele căzute (gravitațional) pe morminte, sufletul fiecărui român. Este o situație ne mai întâlnită la noi, dar nu muzica și prezența tinerilor acolo au generat asta. În viitorul foarte apropiat se va ști clar cine se face vinovat de acestă tragedie. De aceea, vă rog, nu vă grăbiți să aruncați cu pietre în muzica rock. Gândiți-vă că acești tineri din dragoste pentru ea au fost acolo!
E o adâncă durere că sufletele a 27 dintre ei sunt acum dincolo de gravitație. Dacă aceste suflete au fost aseară în Iadul de flăcări, acum sunt pe drumul de lumină al Raiului. La revedere, în Rai, dragi rockeri imponderabili!
