Dronele rusești nu vizează în mod intenționat România, dar situația este încă „inacceptabilă”, a spus președintele României Klaus Iohannis la evenimentul World Leaders Forum de la a Universitatea Columbia din New York, eveniment cu tema „Viziunea României asupra războiului împotriva Ucrainei și impactul acestuia asupra securității în Marea Neagră”, scrie siteul presedinției.
„Desigur, Rusia nu atacă direct România, dar dacă aceste fragmente de dronă ajung să cadă pe teritoriul României, atunci este o problemă reală”, a spus Iohannis raspunzând la întrebarile studentilor la World Leaders Forum.
"Am avut trei situații, când am descoperit resturi de dronă pe teritoriul României, a spus președintele Iohannis. Din fericire, până acum, nimeni nu a fost rănit și nu s-au înregistrat pagube reale, dar asta nu înseamnă că nu a contat. Contează. Și, din nou, trebuie să ținem cont de context. De ce atacă Rusia aceste porturi mici de la Dunăre? Pentru că acestea sunt porturi mici, nu unele de importanță majoră la nivel internațional. Apropo, noi avem o graniță la Dunăre cu Ucraina, care este destul de lungă, iar Ucraina are porturi pe Dunăre, noi avem niște porturi pe Dunăre, practic acestea sunt situate față în față pe Dunăre. Așadar, de ce Rusia atacă aceste porturi mici? Explicația este, în opinia mea, că Rusia vrea să afecteze tranzitul de cereale dinspre Ucraina. În România, noi am permis Ucrainei, din prima zi, să efectueze tranzitul prin țara noastră fără taxe, să folosească toate liniile noastre logistice, să exporte cereale unde dorește, în mare parte către țările mai puțin dezvoltate, așa numitul Sud global. Iar exporturile sunt semnificative."
"Colegii mei au făcut calcule și, de la începerea războiului, din februarie anul trecut, prin liniile noastre logistice, Ucraina a exportat peste 25 de milioane de tone de produse agricole, în mare parte cereale. Acestea sunt transportate pe cale rutieră, feroviară și pe Dunăre, iar cea mai mare parte ajung la Dunăre prin aceste mici porturi. Așadar, Rusia atacă aceste mici porturi pentru a speria oamenii, pentru a opri tranzitul cerealelor ucrainene. Atacă cu drone, iar uneori, după ce sunt probabil doborâte, aceste drone ajung pe teritoriul românesc. Este inacceptabil. Totuși, aceste atacuri reprezintă crime de război, atacurile nu vizează ținte militare, ci civile, infrastructură civilă, oameni simpli care muncesc în aceste porturi. Este inacceptabil. O escaladare a conflictului spre teritoriul românesc este total neacceptabilă și am protestat foarte vehement în acest sens. Am discutat cu Aliații noștri, ne-am sporit deja apărarea anti-aeriană în zonă, facem așadar tot ce este nevoie pentru a ne proteja cetățenii, dar este o situație inacceptabilă. Firește, Rusia nu atacă deliberat România, aceste drone nu au fost direcționate spre România. Dar cum ele ajung în România, este o problemă reală și trebuie gestionată."
Locuitorii români care locuiesc în apropierea Dunării și la granița cu Ucraina „sunt speriați”, a spus Klaus Iohannis
"Tot mai mulți oameni se întreabă “de ce trebuie să sprijinim Ucraina? Pentru că ne afectează economia, bunăstarea noastră, cine știe, poate afectează securitatea noastră”. Noi, liderii, avem responsabilitatea de a explica oamenilor de ce sprijinim Ucraina, de ce este vital pentru noi să sprijinim Ucraina. Dar știți, cei mai mulți oameni înțeleg. Există însă și partide extremiste care încearcă să schimbe atitudinea oamenilor, unele dintre aceste partide se află sub influența Rusiei, pentru că Rusia încearcă să își promoveze narativul prin diverse acțiuni hibride. Și da, oamenii sunt speriați. De exemplu, în zona unde au căzut dronele, pe teritoriul românesc, oamenii se tem, chiar le este teamă. Dacă trăiești într-un sat, iar la un kilometru de sat o dronă rusească se prăbușește și explodează, te gândești, firește, că poate următoarea cade chiar pe casa ta. Este o problemă și facem tot ce putem pentru a ne proteja cetățenii. Dar, în pofida fricii, oamenii înțeleg foarte bine de ce trebuie să sprijinim Ucraina, pentru că văd bombardamentele de pe celălalt mal al Dunării și, dacă stăm și nu facem nimic, cine știe, poate ajunge și la noi. Așa că e mai bine să facem ceva.
