Uniunea Naţională a Judecătorilor din România a solicitat pe data de 18 martie 2016 Senatului României să sesizeze Curtea Constitutionala pentru a verifica daca hotararea Senatului prin care se stabileste un nou mod de alegere al membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este conforma sau nu cu legea fundamentala.
Mai exact, Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania, condusa de judecatoarea Dana Girbovan de la Curtea de Apel Cluj, solicita Senatului sa sesizeze Curtea Constitutionala a Romaniei in legatura cu noul mod de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. Demersul vine dupa ce Senatul, in 7 martie 2016, a decis ca 8 membri ai CSM, investiti in functii ulterior compunerii Consiliului din 2011 si care au ocupat locuri ramase vacante din diverse motive, sa aiba un mandat intreg. Hotararea ii vizeaza pe Alina Ghica, Florentina Gavadia, Bogdan Gabor, Gheorghe Muscalu, Mona-Lisa Neagoe, Adrian Bordea, Luminita Palade si Daniela Ciochina. Practic, mandatele acestora au fost prelungite pana la implinirea termenului de 6 ani, atat cat este durata mandatului unui membru CSM, potrivit luju.ro.
Printr-o hotarare a Senatului, insa, transpusa prin hotararea plenului CSM 338/29.03.2016, s-au modificat hotararile initiale prin care toti membrii au fost validati pana la data de 6 ianuarie 2017, astfel incat 8 dintre cei 14 membri magistrati alesi isi vor continua mandatele si dupa data respectiva. Asociatiile de magistrati vor continua toate actiunile necesare pentru a readuce situatia la normalitate si a pastra activitatea fundamentala a Consiliului Superior al Magistraturii in parametri constitutionali, pentru a-si putea indeplini datoria de garant al independentei justitiei.
In cadrul acestei actiuni, judecatorii au solicitat si sesizarea Curtii Constitutionale, pentru ca aceasta sa declare neconstitutionale articolele art. 54 alin. (1) teza I si art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, in masura in care respectivele texte de lege se interpreteaza in sensul ca mandatul membrilor CSM este de 6 ani calculat individual, si nu ca mandat al Consiliului.
"Trecerea de la alegeri unice, colective, la alegeri individuale, ar duce la situatia halucinanta in care magistratii din Romania ar tine-o in campanii interne si alegeri continue. O astfel de situatie ar perturba intregul sistem de justitie, cu consecinte negative directe asupra cetatenilor", a spus Dana Girbovan, presedinte UNJR. "Aceasta decizie a Senatului, ca mandatele membrilor CSM sa fie individuale, va conduce la impiedicarea Consiliului Superior al Magistraturii sa functioneze in parametrii sai constitutionali, constituindu-se un blocaj ce se poate califica drept un conflict juridic de natura constitutionala", a declarat Dragos Calin, co-presedinte al Forumului Judecatorilor.
Asociatiile semnatare au aratat ca toti membrii CSM, indiferent de data alegerii lor, au fost validati initial de catre Senat pentru un mandat a carui data de expirare a fost stabilita ca fiind 6 ianuarie 2017, adica aceeasi data la care urmeaza sa expire mandatele primilor membri CSM validati de Senat. Ulterior, in mod ascuns si lipsit de transparenta, in perioada ce preceda declansarea alegerilor pentru noii membri, actualul CSM a adresat o scrisoare Senatului prin care a solicitat modificarea datei de expirarea a mandatului unor membri ai Consiliului.
Ca atare, prin hotararea nr. 28 din 7 martie 2016, Senatul Romaniei a dispus modificarea hotararilor initiale de validare, in sensul ca fiecare membru al Consiliului Superior al Magistraturii a fost validat pe un mandat intreg de 6 ani, care va curge individual, independent de mandatele celorlalti membri.Prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 338/29.03.2016, a carei revocare a fost solicitata de asociatiile judecatorilor, s-a dispus declansarea procedurii de alegere pentru numai 6 membri ai CSM, fiind omise posturile a 8 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
In actiunea depusa, judecatorii au sustinut ca hotararea Consiliului Superior al Magistraturii a fost luata fara a exista o decizie a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la initierea procedurii de “rectificare" prin scrisoarea adresata Senatului, ca modificarea de catre Senat a vizat o hotarare care deja intrase in circuitul civil si ca acesta a fost data cu incalcarea principiului transparentei decizionale si, pe fond, cu incalcarea prevederilor legale si constitutionale.
"Pentru a-si exercita rolul de garant al independentei justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii trebuie sa beneficieze de dispozitii exprese, cu rang constitutional, privind alegerea membrilor sai, astfel ca interpretarea Constitutiei si a legilor organice nu poate fi lasata la latitudinea Senatului”, se arata in actiunea depusa de judecatori. CSM are atributia exclusiva asupra carierei magistratilor, asadar implicit “atributia de a veghea asupra legalitatii alegerii membrilor sai si asupra duratei mandatului acestora, excluzand posibilitatea de a transfera Senatului decizia asupra acestor aspecte”.
“Cu atat mai grav, a lasa posibilitatea Senatului de a-si revizui intempestiv o practica de lunga durata, consecventa, in stabilirea limitei la mandatul intregului Consiliu al Magistraturii, constituie o ingerinta grava, putand fi afectata fundamental functionarea sa”, motiveaza judecatorii in actiune.
CSM este, conform Constitutiei, un organ colectiv ce are rolul de “garant al independentei justitiei”. Operatiunea de constituire a sa este unica, specifica unui organ unitar, “durata de 6 ani a mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii fiind indisolubil legata de functionarea CSM ca un intreg, restul de mandat al celor opt membri in cauza fiind exclusiv un rest, iar nu un mandat întreg", s-a mai argumentat in actiunea depusa de judecatori.
"Prin aceasta interpretare si aplicare a legii se nesocoteste inclusiv recomandarea Comisiei de la Venetia ca membrii Consiliului sa fie alesi de magistratii însisi, la intervalul prevazut de Constitutia Romaniei pentru constituirea noului Consiliu, pentru a asigura legitimitatea democratica a acestuia. De altfel, Comisia de la Venetia a facut referire la alegerile simultane pentru CSM si pentru Parlament, privind Consiliul ca pe un organism unitar, avand un mandat colectiv, cu alegeri unitare. Intrucat se porneste de la ipoteza alegerilor simultane, este logic ca niciodata nu s-a închipuit ipoteza a 14 sesiuni de alegeri diferite", a declarat Dragos Calin, copresedinte al Forumului Judecatorilor din Romania.
"Practic, prin aceasta hotarare CSM a decis ca, de acum inainte, nu vom mai avea un «nou» Consiliu al Magistraturii niciodata, ci acesta va functiona intr-o continua modificare de membri, intr-un du-te vino perpetuu. Este evident ca, in acest mod, Consiliul nu isi va mai putea indeplini rolul fundamental de a garanta independenta justitiei. CSM va fi ocupat cu organizarea de alegeri practic permanent, iar activitatea magistratilor va fi si ea bulversata de candidaturi, campanii si alegeri multiple. Rezultatul va fi un consum extraordinar de resurse materiale, de timp si energie pentru a obtine un Consiliul ce nu va mai functiona omogen, nu va mai avea continuitate si nici eficienta. Pe scurt, CSM a incalcat litera si spiritul legii pentru a proteja interesele personale ale unor membri actuali, sacrificand intr-un mod cinic rolul acestei institutii fundamentale pentru statul de drept, in garantarea independentei justitiei ca parte integranta din dreptul fiecarui cetatean la un proces echitabil", a spus Dana Girbovan, presedinte UNJR.
