Puternicul cutremur care a lovit, săptămâna trecută, centrul Italiei, ucigând 291 de persoane, între care 11 români, și rănind alte câteva sute, a redeschis discuțiile despre un seism de mare magnitudine care s-ar putea produce în ţara noastră și efectele devastatoare asupra populației.
În context, premierul Dacian Cioloş a cerut Ministerului de Interne şi Ministerului Dezvoltării Regionale ca în două săptămâni să prezinte o analiză privind modul în care România este pregătită să facă faţă unei catastrofe similare celei produse în Italia.
Aseară, jurnalistul Radu Tudor a prezentat, în cadrul emisiunii "Punctul de întâlnire", de la Antena3, mai multe hărți realizate de Institutul Național pentru Fizica Pământului, între care harta vulnerabilității României la cutremure.
Citește și:
Cioloș vrea să știe dacă România este pregătită să facă faţă unei catastrofe
RAPORT ALARMANT. Ce s-ar întâmpla în România în cazul unui CUTREMUR PUTERNIC
Potrivit INFP, Vrancea, Brăila, Buzău, Galați și Capitala sunt zonele cele mai expuse în cazul unui cutremur de peste 6 grade pe scara Richter cu epicentrul în Vrancea.
"Pe teritoriul României, zona seismogenă cu cel mai ridicat potenţial distructiv este situată în litosfera subcrustală, la curbura Carpaţilor Orientali – regiunea Vrancea.
Pe lângă aceasta, există câteva zone de surse seismice superficiale, de importanţă locală pentru hazardul seismic: zonele Est – vrânceană, Făgăraş – Câmpulung, Danubiană, Banat, Crişana – Maramureş, depresiunea Bârlad, depresiunea Predobrogeană, falia Intramoesică, depresiunea Transilvaniei", anunță specialiștii INFP.
Raed Arafat: Dacă apare un cutremur grav într-o zonă, se mobilizează o țară întreagă
Aseară, Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a declarat în cadrul emisiunii că dotările inspectoratelor pentru situații de urgență, care au început anul trecut și vor continua până în 2020, merg pe o strategie națională, standardizată, care va permite o interoperabilitate reală între echipele de intervenție.
"În strategia IGSU se arată că 75% din populația România este expusă riscului seismic. Iar dotările se fac în baza acestei strategii. Noi nu intervenim doar local, dacă apare un cutremur grav într-o zonă, se mobilizează o țară întreagă pentru asta. Și atunci ea, țara, trebuie să fie pregătită, să aibă echipe pregătite. Dacă aduc, de exemplu, din Maramureș o echipă să intervină în zona Vrancea, această echipă trebuie să aibă dotare și să fie pregătită.
Mai mult, dotarea celui din Maramureș cu dotarea celui din Vrancea sau din București trebuie să fie identică pentru a putea lucra împreună. Nu să vină cel din Maramureș și să se trezească că cei din București au cu totul altceva și să nu știe cum să lucreze cu ei. Deci interoperabilitatea devine importantă și acest lucru este deja rezolvat prin faptul că noile fonduri structurale pe care le cheltuim, achiziția lor este centralizată. Conceptul de dotare, care a început anul trecut și continuă până în 2020, merge pe o strategie națională, standardizată, care va permite o interoperabilitate reală între echipele de intervenție", a spus Arafat la Antena3.
Șeful DSU anunța, la începutul anului, că Ministerul Afacerilor Interne (MAI) are în vedere atragerea, în acest an, a unor fonduri europene de aproape 60 de milioane de euro pentru dotarea inspectoratelor pentru situații de urgență cu tehnică specifică pentru intervențiile la cutremure.
Potrivit lui Arafat, în 2015, România a atras fonduri structurale de 31 milioane de euro, la care s-au adăugat aproape 9 milioane de euro din bugetul MAI, cu care a fost cumparată tehnică pentru intervenții pe apă și în caz de inundații.
În cazul unui cutremur puternic, 75% dintre dintre români ar fi afectaţi
Recent, MAI a lansat în dezbatere publică un proiect de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Strategiei de consolidare şi dezvoltare a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă pentru perioada 2016 – 2025, care dezvăluie o situație alarmantă. Conform documentului, în cazul unui cutremur puternic, 75% dintre dintre români ar fi afectaţi.
"România are o seismicitate ridicată, cu originea în zona Vrancea, în zonele subcarpatice și mai puțin în părțile de nord — vest și vest ale țării. Edificator în acest sens sunt cutremurele majore care au avut loc în România și urmările acestora. Amintim cutremurul din 4 martie 1977 care a provocat 1.570 morți, peste 11.300 răniți, 35.000 familii sinistrate și 32.900 locuințe prăbușite sau grav avariate și cutremurul din 10 noiembrie 1940 care a cauzat circa 1.000 morți și 4.000 răniți.
Riscul de producere a unui cutremur major se menține, iar în zonele care pot fi afectate de acesta locuiește 75% din populația României", se arată în document. Citește mai mult AICI
