Acolo avea să fie vernisată o importantă expoziţie dedicată comunismului din România, de fapt, o avanpremieră a unei expoziţii mai ample, care din toamna acestui an va include şi alte secţiuni legate de perioada totalitară.
Iniţiatorii acesteia sunt Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) și Fundația Konrad Adenauer România.
Astfel, expoziția permanentă a viitorului Muzeu al Comunismului va acoperi teme precum ideologia, cucerirea puterii în România, Securitatea, țărănimea, politici demografice, politica externă, viața cotidiană ori evenimentele din decembrie 1989.
La vernisajul expoziţiei „Comunismul în România. Preliminarii la expoziţia permanentă a Muzeului Comunismului”, au luat cuvântul Andrei Dimitriu (Filarmonica ”George Enescu”), Radu Preda (IICCMER) și dl Sven-Joachim Irmer (Fundaţia Konrad Adenauer).
Fiecare dintre vorbitori a încercat să sintetizeze cât mai bine necesitatea unei astfel de expoziţii, necesitatea înfiinţării unui muzeu al comunismului românesc, necesitatatea introducerii în programa şcolară a unor cursuri, expuneri, discuţii despre comunismul românesc, şi mai ales ce a însemnat regimul comunist pentru această ţară.
Unul dintre marile adevăruri rostite la Ateneu a fost acela că succesul uriaş al comunismului a fost ”crearea omului de tip nou, fără caracter sau cu caracter slab şi acest monstru biped există şi îl avem chiar vecin”.
Preşedintele executiv al IICCMER, Radu Preda, a completat: „Nu mai poate fi pusă sub semnul întrebării natura criminală a regimului. Aici nu mai trebuie să negociem, pe principiul că a fost o idee bună, dar aplicată rău. Un muzeu al crimelor comunismului documentează fără putere de tăgadă faptul că acest regim a omorât. Şi n-a omorât un om, n-a omorât doi, n-a pus pe fugă doar pe Rege sau pe alţi mii de oameni care au luat calea exilului, ci a omorât sistematic zeci de mii de oameni”.
„Vedem în colaborarea cu partenerii de aici ceva normal şi un semn al solidarităţii europene, şi trebuie să fie ceva normal să vorbim între noi în Europa şi despre lucrurile rele, şi despre trecut, nu doar despre progres economic şi moneda comună. Face parte din normalitate ca într-o ţară care a trecut printr-o dictatură comunistă să ne gândim cum să ne raportăm din punct de vedere instituţional la trecut. Expoziţia de astăzi face parte din acest demers. Prima parte a acestei manifestări, care se referă la rezistenţa armată şi la represiune, reprezintă doar un soi de prefaţă la ceea ce urmează. Pe termen lung avem interesul să se înfiinţeze un muzeu al comunismului, dar fără voinţa politică a tuturor partidelor, acesta nu va fi posibil. De aceea, apelul meu către clasa politică este să se aşeze la masă cu partenerii noştri şi să facă ceva înainte ca amintirea trecutului comunist să cadă în uitare”, a opinat Sven-Joachim Irmer, Directorul Reprezentanţei Konrad-Adenauer-Stiftung Romania.
Directorul Filarmonicii Naţionale George Enescu a mai susţinut că dacă în programa şcolară din România este inclusă disciplina Holocaustului, se impune să aibă un statut egal şi cunoaşterea comunismului. ”Lipsa de preocupare pentru a înţelege ce înseamnă comunismul e aproape programată. Trebuie prevenită această atitudine faţă de interesul nostru real al românilor”, a concluzionat Dimitriu.
„Trebuie să înţelegem că a cunoaşte mai bine perioada comunistă reprezintă o lecţie esenţială pentru democraţie. Tinerii pot învăţa cel mai simplu ce este democraţia prin contrastul absolut, adică văzând ce s-a întâmplat în lipsa acesteia. Scopul final al unui viitor muzeu al crimelor comunismului nu este să hrănească anticomunismul, ci să hrănească iubirea geloasă de libertate. Noi încercăm să facem o investiţie în conştiinţa civică a României de mâine”, a mai spus Radu Preda, preşedintele executiv al IICCMER.
Fotografii: Marina Constantinoiu
