O instanţă a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit, printr-o decizie care nu este definitivă, că România trebuie să îi achite lui Gregorian Bivolaru daune morale în valoare de 1.000 de euro, deşi ceruse în total 250.000 de euro, şi cheltuieli de judecată de 5.980 de euro.Decizia, care poate fi contestată la o instanţă superioară a CEDO, este urmare a unei plângeri împotriva statului român depusă de Gregorian Bivolaru pe 1 octombrie 2004, în virtutea Convenţiei pentru garantarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.Reamintim că Bivolaru a fost condamnat definitiv în iunie 2013 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la şase ani de închisoare cu executare, pentru trafic de persoane şi acte sexuale cu minori.
Liderul MISA a cerut daune materiale de 100.000 de euro şi daune morale de 150.000 de euro pentru că a fost privat de posibilitatea de a-şi desfăşura activităţile priofesionale în România, argumentând că autorităţile române au ordonat o campanie de presă împotriva lui, că a fost supravegheat ilegal şi că a fost deţinut prin încălcarea drepturilor, potrivit mediafax.ro.
Instanţa CEDO a stabilit că nu a existat o încălcare a Articolului 5 (1) al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului privind lipsa motivelor plauzibile justificând privarea de libertate.
Liderul Mișcării de Integrare Spirituală în Absolut (MISA), Gregorian Bivolaru, a câștigat, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), o despăgubire de aproape 7.000 de eruo. CEDO a considerat că, prin faptul că liderul MISA nu a fost eliberat imediat după sentința instanței, în 2004, acestuia i-a fost încălcat dreptul la libertate și securitate.
CEDO arată că Gregorian Bivolaru, lider al MISA a depus o plângere referitoare la legalitatea arestului preventiv, respectarea prezumpției de nevinovăție și respectul vieții private. Pe 18 martie 2004, 16 clădiri ocupate de membri ai MISA au fost percheziționate, iar pe 26 martie 2004 parchetul a deschis un dosar de relații sexuale cu un minor și perversiuni sexuale pe numele lui Bivolaru, în baza plângerii minorei M.D. În mai 2004 au fost adăugate alte două plângeri similare. Pe 28 martie același ani, Guru a fost arestat pe când încerca să treacă granița spre Ungaria, deși avea interdicție de a părăsi țara. Bivolaru susține că voia să meargă pentru a susține un seminar de Yoga în țara vecină.
Pe 29 martie, Bivolaru a fost arestat, sub acuzațiile de încercare de trecere ilegală a frontierei, care se adăuga infracțiunilor sexuale de care era deja acuzat, dar decizia a fost anulată de Curtea de Apel București, pe 1 aprilie. Liderul MISA a fost eliberat în aceeași seară, iar întregul incident s-a bucurat de o largă acoperire în media, care a citat comentariile ministrului Administrației și Internelor despre Bivolaru.
Bivolaru, printre cei mai căutaţi infractori
Guru a fost condamnat la șase ani de închisoare, însă între timp reușise să fugă în Suedia, țară în care a primit azil politic. Pe 26 februarie 2016, Bivolaru a fost arestat, la Paris, și apoi extrădat în România.
În baza articolului 5 § 1 (dreptul la libertate și securitate) al Convenției Europene pentru Drepturile Omului, Bivolaru a acuzat autoritățile române că l-au privat de libertate 10 ore, într-o secție de poliție, timp de zece ore, în ciuda ordinului de eliberare al CA București. Un alt capăt de cerere, în baza articolului 6 § 2 (prezumpția de nevinovăție), șeful MISA s-a plâns de declarațiile defavorabile făcute de oficiali ai statului, iar în baza articolului 8 (respectul vieții private și de familie), Guru Bivolaru a acuzat scurgerea către presă a unor materiale audio-video înregistrate în timpul anchetei, precum și informații privitoare la viața sa intimă.
CEDO a constatat că nu a fost încălcat articolul 5 § 1 prin lipsa de motiv plauzibil pentru lipsirea de libertate, dar a considerat că același articol a fost încălcat din cauză că Bivolaru nu a fost eliberat imediat după sentința Curții de Apel București. Celelalte acuzații au fost respinse. Bivolaru ceruse 100.000 de euro ca prejudiciu material și 150.000 de euro ca prejudiciu moral. Acesta a figurat pe lista Agenţiei poliţiei europene (Europol), printre cei mai căutaţi infractori, alături de persoane precum Salah Abdeslam, dat în urmărire pentru implicare în atacurile teroriste comise la Paris în noiembrie 2015, potrivit Digi 24.
Bivolaru a fost condamnat definitiv în iunie 2013 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Bivolaru a fost condamnat definitiv în iunie 2013 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la şase ani de închisoare cu executare, pentru trafic de persoane şi acte sexuale cu minori. El fusese achitat în aprilie 2012 de Tribunalul Sibiu, însă instanţa supremă a casat sentinţa şi a dispus rejudecarea dosarului. După condamnare, mandatul european de arestare pe numele lui Bivolaru a fost implementat în Sistemul Informatic Schengen, ca urmare a emiterii acestuia de către Tribunalul Bucureşti în urma sentinţei definitive date de ÎCCJ. Pe numele lui a fost emis şi un mandat de urmărire internaţională, specific ţărilor care nu sunt conectate la SIS.
Gregorian Bivolaru a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de act sexual cu un minor în formă continuată, perversiune sexuală în formă continuată, corupţie sexuală, trafic de minori, act sexual cu un minor în formă continuată, act sexual cu un minor şi tentativă de trecere frauduloasă a frontierei de stat a României.
