Joi, 7 martie 2024, va avea loc la Iași, în sala Sinaxar de la Muzeul Mitropolitan, un eveniment ce merită semnalat: lansarea cărții Gramatica tainei lui Hristos. Un studiu istorico-teologic al unirii după Ipostas în secolul al VI-lea, coll. Historia Christiana 12, Ed. Doxologia. Prezentarea va beneficia de prezența autorului, Marius Portaru și are drept invitați pe Dragos Mîrsanu, Florin Crîșmăreanu și Pr. Dragoș Bahrim.
Marius Portaru este o voce cunoscută și recunoscută internațional a noii generații de cercetatori în domeniul patristicii și istoria creștinismului. Absolvent al Facultații de Teologie Ortodoxă și al Facultații de Limbă și Literatură Străină – specialitatea Limbi Clasice (Universitatea din București) și-a continuat și aprofundat studiile în filosofie la Universitatea Cambridge, obținând MPhil (Magister Philosophiae), adică un masterat în specializarea Ancient Philosophy, cu calificativul High Pass with Distinction. Este absolvent și al unui Master în Științe Patristice la Institutul Patristic Augustinianum din Roma (Summa cum laude). Stăpânește 6 limbi străine: Engleză, Franceză, Italiană, Germană, Greacă veche și Latină.
Marius Portaru a devenit un reper în domeniul studiilor patristice prin articole de referință dedicate teologiei Sfântului Maxim Mărturisitorul și a Sfântului Grigorie Palama.
Prezenta carte își are originea în teza de doctorat susținută la Universitatea din București sub îndrumarea Arhid. Prof.dr. Caraza Ioan. Este o carte care aduce o perspectivă proaspătă și clarificatoare asupra unei teme-cheie ateologiei ortodoxe.
Gramatica tainei lui Hristos prezintă, după cum afirmă autorul, „răspunsul Sfântului Chiril al Alexandriei dat lui Nestorie în cheia formulei „unirea după Ipostas”, precum și modul în care a fost receptat în decursul secolului al VI-lea”. Ea analizează, cu rigoare științifică, răspunsul în legătură cu identitatea lui Hristos, altfel zis: „Cine este Iisus Hristos? Dumnezeu și Om deopotrivă”.
Iată câteva opinii despre carte:
Pr. Bogdan Tătaru-Cazaban
„o reală și consistentă contribuție care interesează mai multe zone ale teologiei, situându-se în miezul însuși al credinței: identitatea divino-umană a lui Hristos, evenimentul asumării naturii umane de către Ipostasul Logosului veșnic și conținutul acestei uniri mai presus de minte… Excepționala acribie, manifestă în studierea în filigran și traducerea fiecărui text esențial, acuitatea cercetătorului mai cu seamă în privința cernerii tezelor și a ipotezelor, reverența unui fiu al Bisericii în fața tainei credinței: toate se strâng laolaltă și se potențează reciproc în acest demers deopotrivă istoric, exegetic și sistematic”.
Arhid. Ioan I. Ică jr., Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
„În Gramatica tainei lui Hristos, Marius Portaru ne oferă o formidabilă și indispensabilă istorie teologică a constituirii dogmei hristologice în procesul decisiv al formării ei canonice. Superba lectură istorico-generativă a precizării expresiei dogmatice a misterului hristologic în epoca Sinoadelor Ecumenice – unică în felul ei – e bazată pe o precisă și suverană radiografie diacronică a surselor citite în original și în contextul lor și aduce cititorului un șir întreg de lumini noi și câteva interesante surprize. Lectură pasionantă, demonstrație implacabilă, cercetare fundamentală, reper indispensabil, izbândă pentru cultura teologică română, cartea ni-l arată pe Marius Portaru o luminoasă certitudine a noii generații, o bucurie pentru noi toți”.
Ionuț-Alexandru Tudorie, St. Vladimir’s Orthodox Theological Seminary, New York
„O analiză istorico-teologică sine ira et studio a complicatei teme hristologice a unirii după Ipostas (ἕνωσις καθ’ ὑπόστασιν) în contextul secolelor V-VI, temă ce a condus la prima schismă importantă în istoria Bisericii lui Hristos, este esențială pentru înțelegerea teologiei răsăritene. Abordând această temă cu rigoare academică, claritate și eleganță în expunere, Marius Portaru a reușit să producă o monografie care se adresează atât cititorului avizat, cât și celui care caută a se iniția în tainele dogmei hristologice. Examinând cu competență izvoarele istorice și intrând într-un dialog constructiv cu literatura secundară într-o zonă a cercetării teologice în care obiectivitatea mai degrabă lipsește, am încredere că prezenta investigație se va impune în scurt timp drept lucrarea standard în teologia românească.”
