Redăm interviul acordat de avocatul Gabriel Zbârcea, Managing Partner la Țuca Zbarcea & Asociații, site-ului financialintelligence.ro
“România mea este o țară superbă”, ai declarat, recent, în cadrul unui podcast cu Florentin Țuca. De ce este România superbă? Care sunt cele mai mari atu-uri ale României (top 3), din punctul tău de vedere? Dar cele mai mari vulnerabilități (top 3)?
Gabriel Zbârcea: România este, într-adevăr, o țară superbă. Am spus-o și o voi susține mereu. Este casa mea, țara părinților și bunicilor mei, țara copiilor mei, locul în care mă simt cel mai bine, mă simt împlinit alături de cei dragi.
România are foarte multe atuuri, este greu să mă limitez la doar trei dintre ele, dar voi încerca. În primul rând, oamenii: avem o țară cu oameni creativi, calzi, cu credință în Dumnezeu inteligenți, descurcăreți, care au trăit și experimentat multe, regimul comunist, tranziția spre o societate democratică și economia de piață. Toate aceste încercări ne-au pregătit pentru viață și provocările ei. Românii sunt mai greu de păcălit, avem valori și repere adânc săpate în conștiința de neam. Apoi amplasarea geografică: munte, mare, deltă, avem peisaje unice în lume. Poziționarea geografică este un mare avantaj și din punct de vedere strategic și geopolitic. Nu în ultimul rând, stabilitatea, suntem și am fost o țară stabilă. Nu avem probleme legate de infracționalitatea violentă, terorism, poluare, nu avem convulsii sociale de mare amploare, avem o Guvernare stabilă.
Despre vulnerabilități. Hm, aș fi preferat să evit să vorbesc despre aspectele mai puțin pozitive…
Pentru mine, cel mai îngrijorător lucru este divizarea acesta, dihonia dintre noi, parcă mai evidentă, mai clară decât în alte țări. Am fost divizați între comuniști, anticomuniști, feseniști-democrați, progresiști-conservatori. Mă uit la ce se întâmplă în alte țări, în Statele Unite, de exemplu, chiar dacă ideologic lupta politică este acerbă între republicani și democrați, atunci când interesul național este pus în pericol întreaga națiune se ridică. La fel în Israel, la fel în toată lumea arabă, oamenii își dispută idei, se mai ceartă dar când se întâmplă ceva cu adevărat grav, sar ca unul, sunt acolo, toți, unul pentru celălalt, pentru țara lor. La noi este diferit, aud și văd atâția români, de la politicieni la oameni obișnuiți care își denigrează țara, care sunt complet nemulțumiți de ceva legat de țara în care s-au născut și trăiesc sau de concetățeni. Străinii vorbesc mai frumos despre România decât o fac românii. Regele Angliei are case în România și a petrecut luni de zile descoperind frumusețile țării noastre.
Lipsa unor adevărați lideri politici și a unei agende de țară. Nu avem, din păcate, oameni politici, comandanți care să fie urmați de popor, de oaste, nu avem obiective de țară. Tu ai urma pe cineva din rândul personajelor politice dacă te-ar chema alături de el? Oamenii sunt din alt film, desprinși de realitate, deconectați de popor, preocupați de jocuri politicianiste, ale alegerilor care bat la ușă, dispuși la compromisuri, la concesii, perfecte păpuși pentru adevărații conducători ai lumii.
Războiul hibrid care se poartă în România. Nu vorbesc doar despre interesele evidente ale Rusiei legate de România, granița de Est a NATO dar și de alte interese. Credeți că spionajul ungar sau chinez nu acționează pe aici sau că interesele economice, militare și politice ale puterilor NATO sunt întotdeauna convergente legate de România? Nicidecum, companii uriașe din țări diferite se bat pe aceleași contracte, obiective, avem lideri politici mai apropiați de o cancelarie sau alta.
Au trecut 35 de ani de la Revoluție. A ajuns România acum, așa cum îți doreai în anii 90?
Gabriel Zbârcea: România este, în primul rând, o țară liberă. Avem libertate de exprimare, libertatea de a călători. La Revoluție noi asta am vrut, în primul rând libertate. Și asta am obținut. În rest, sunt nuanțe. Pentru unii, peisajul actual poate are mult gri, altora poate li se pare foarte pastelat. Eu mă simt bine în România mea, sunt mândru de țara mea și de românii mei, fie că s-au chemat Eminescu, Păulescu, Enescu, Comăneci, Brâncuși, Eliade sau Hagi, David Popovici, Halep, Marcel Iureș, Angela Gheorghiu.
E greu să vorbești cu generațiile Y și Z despre libertate. Ei nu au văzut altceva, nu pot concepe lumea decât așa cum este acum, pentru ei lumea are alte priorități, ei au alte priorități. Suntem o țară liberă dar parte din diverse organisme importante NATO, UE, avem responsabilități, trebuie să respectăm regulile jocului, nu putem face tot ce vrem, evident că există decizii care ni se impun.
Îmi doresc ca România și românii să se bucure de mai mult respect între țările lumii.
2024 este un an electoral atipic, cu multe rânduri de alegeri în România, dar și cu alegeri în multe țări ale lumii. Cum vezi că va fi 2025?
Gabriel Zbârcea: 2024 este un an istoric, cu cele mai multe alegeri. Sunt alegeri prezidențiale în 30 de țări (inclusiv SUA, Rusia) și alegeri legislative în peste 20 de state. La noi sunt 4 rânduri electorale. Îmi doresc ca 2025 să fie un an așezat. Numeroasele modificări legislative și fiscale au bulversat mediul de afaceri, care așteaptă predictibilitate, coerență și consecvență.
Anul acesta vom asista la o bătălie pe viață și pe moarte, doar la fiecare 20 de ani se întâmplă acest lucru, toate alegerile în același an. Mizele sunt nu numai legate de Parlamentul European, noul Guvern, Primării dar și de viitorul control politic pe instituțiile de intelligence, pe instituțiile de forță în România.
Cum vezi situația politică din România? O poți descrie într-un cuvânt?
Gabriel Zbârcea: Kaki.
Lăsând gluma la o parte, de pe margine este interesant să vezi zbaterile, mișcările legate de comasarea alegerilor, candidați independenți, atacuri pe extreme, contraatacuri, ieșiri în decor.
Avem un PSD în plin proces de erodare, nevoit să se confrunte cu probleme interne, valuri de nemulțumiri sociale succesive, cu confruntări legate mai ales de ”candidatul deocamdată” Gabriela Firea, dar și de provocări legate de potențialele candidaturi la Președinție ale lui Mircea Geoană, Victor Ponta și, în funcție de rezultatul meciului legat de candidatura la Primăria Capitalei, Gabriela Firea…
Pe plus la PSD văd o creștere evidentă, în discurs, evoluție, poziționare a lui Marcel Ciolacu, mai bun pe măsura trecerii timpului dar și cooptarea a unei bune părți din electoratul ”conservator” vizat atât de PNL dar și de AUR, care se regăsește în discursul tradiționalist dar moderat, grijuliu al liderilor PSD.
PNL stă la ”aspirație”, va ataca pe turnantă, la momentul potrivit. Nicolae Ciucă și Eduard Hellwig au șansele lor pentru Președinția României având în vedere contextul actual, mai ales războiul din Ucraina dar și nevoia de ordine, de stabilitate.
Două sunt condițiile de care este nevoie ca un candidat PNL să aibă șanse reale:
- Clasarea pe locul 2 la viitoarele alegeri Europarlamentare. Orice clasare mai jos, sub AUR, ar putea atrage tulburare mare în Partid și eventuala schimbare a liderului PNL.
- Alinierea tuturor organizațiilor județene ale PNL în spatele candidatului PNL, un partid mai puțin autocratic. Nicolae Ciucă are o uriașă experiență ca militar, dar mai puțină experiență politică, înainte să plece la luptă ar trebui să-și facă ordine în Partid și să-și disciplineze soldații. Asta dacă nu cumva face DNA toată treaba.
Niciunul dintre candidații puterii nu este însă sigur că va câștiga, o confruntare în turul doi cu oricare dintre George Simion (care poate fi orice dar nu este Vadim Tudor), Mircea Geoană (cu șanse doar dacă este susținut de un Partid Politic) sau Laura Codruța Kovesi (Dreapta Unită) ar putea să aducă surprize. Soluția sigură a puterii este candidat comun, avem dubii că o eventuală susținere reciprocă pentru turul 2 ar rezolva meciul.
AUR este un partid atipic, funcționează bine în stradă, pe Facebook își dispune întregul discurs, acțiunea politică doar pe agenda publică. Nu contează nimic altceva, NATO, UE, doar agenda publică e importantă. Au fermierii probleme? Mergem la fermieri. Au ieșit transportatorii? Ieșim și noi cu ei. Probleme cu RCA-ul? Mergem peste ASF. Capabili de mari surprize, greu de măsurat în mod real în sondaje, mulți oameni se sfiesc să își exprime fățiș sprijinul către AUR, dar o pot face în cabina de vot. Dacă adăugăm și avansul pe care partidele eurosceptice, suveraniste par să îl aibă în întreaga Europă pot avea un scor foarte ridicat în alegeri. Comasarea alegerilor îi încurcă (la fel și pe USR) neavând structuri teritoriale și primării atât de dezvoltate ca PSD și PNL. De urmărit votul AUR în Diaspora.
USR/Alianța Dreapta Unită se caută, nu știu dacă se mai și găsesc. Scandaluri, contestări, cazul Lasconi, cazul Vlad Gheorghe, problemele penale ale lui Vlad Voiculescu, acuzații de autoritarism, lipsa unor structuri teritoriale puternice, absența completă de pe scena opoziției, toată opoziția pare că o face AUR/ Diana Șoșoacă. Cătălin Drulă are (avea) un potențial bun pe care nu reușește să îl valorifice în condiții optime. Mi-e teamă să nu se spună și despre el că s-a născut talent și a murit speranță.
România este însă țara tuturor posibilităților. Nu exclud, așa cum a fost mai mereu, o lebădă neagră.
Extremismul a crescut mult în Europa. Cum vezi viitorul Uniunii Europene?
Gabriel Zbârcea: Sărăcia generează extremism. Oamenii sunt mai săraci.
Mulți vorbesc despre adâncirea dezbinărilor în viitor, despre noi rupturi în interiorul UE. Instituțiile europene au performat lamentabil în ultimii ani, departe atât de așteptările cetățenilor din Uniunea Europeană dar mai ales departe de obiectul muncii, adică de scopul pentru care a fost constituită.
Este nevoie de o reformă profundă, debirocratizarea urgentă a aparatului instituțiilor europene, altfel procesul de disoluție al Uniunii Europene va continua, iar partidele eurosceptice vor profita.
Și-a atins democrația limitele? Vom asista la o schimbare de sistem?
Gabriel Zbârcea: Democrația va urma cursul timpurilor noi pe care le trăim și, sper eu, se va reinventa. Ca să îl citez pe Churchill ”democrația este un sistem politic prost, însă rămâne cel mai bun dintre cele pe care omenirea le-a inventat”. Pe cei care se plâng de democrație, pe neomarxiștii de pe rețelele sociale, îi rog să meargă în schimb de experiență în Coreea de Nord sau să citească ”Drumul spre libertate” – Yeonmi Park.
Care este șansa României din punct de vedere politic, în opinia ta? Te mai tentează politica? Cum ai caracteriza clasa politica actuală din România?
Gabriel Zbârcea: Șansa României stă în oameni. Oamenii vor genera schimbarea și politicienii o vor pune în aplicare. Avem nevoie de unitate. Dezbinarea și luptele interne nu duc nicăieri, din contră, ne fac vulnerabili. Sper ca toți cei implicați în mecanismul decizional să înțeleagă că țara trebuie, mereu, pusă pe primul loc și nu interesele de partid și cu atât mai puțin interesele personale. Alegerile din acest an din toată lumea pot conduce la o schimbare de paradigmă majoră, greu de imaginat în alte condiții. Depinde doar de noi cum vom scrie istoria. Cât despre mine, momentan nu, nu mă interesează să fac politică, nu aș putea schimba nimic, nu văd cum aș face diferența pe care o doresc. Doar parte dintr-o echipă a schimbării, o echipă a bunului simț și a firescului, normalității, doar așa aș face pasul înainte.
Cum vezi finalul războiului din Ucraina? Cât de mult a afectat România?
Gabriel Zbârcea: Războiul este un eveniment dramatic, teribil de trist, cu consecințe teribile pe multe generații. Indiferent că se desfășoară în Ucraina, Israel, Palestina, Yemen sau Etiopia, războiul trebuie evitat, cu orice risc. Ar fi cinic să vorbesc despre cât și dacă România a câștigat sau nu de pe urma războiului sau de cât este de afectată. Ce pot spune însă este ” Si vis pacem, para bellum” (dacă vrei pace pregătește-te de război). România trebuie să fie pregătită și pentru pace, pentru proiectele de reconstrucție a Ucrainei, și pentru război.
Cum se va termina războiul? Foarte probabil cu un tratat de pace…
Am trecut prin pandemie, prin război, prin criză energetică. Cum apreciezi situația economică a României acum? Care este opinia ta cu privire la modificările fiscale care afectează mediul de afaceri? Aceste măsuri ale autorităților alungă investitorii străini din România?
Gabriel Zbârcea: Pandemie, război, criză energetică, criză financiară… Pare ireal că am avut de traversat atât de multe încercări într-un interval de timp atât de scurt. Dar am ieșit mai puternici, am reușit să ne redresăm, de fiecare dată. Prognozele sunt pe plus, însă timpurile sunt complicate, așa cum am mai spus. Va fi presiune pe guvern să facă rost de bani pentru a-şi finanţa cheltuielile, deficitul şi reeşalonarea datoriilor. În plan economic, deși am avut un avans de 1,8% în 2023, anul acesta va fi foarte dificil, singurul motor de creştere pare a fi legat de investiţiile statului în infrastructură, de PNRR. Sunt miliarde de euro care trebuie să intre în următorii ani, bani cu care vom putea revigora sectoarele cu probleme. Aparent, toate sectoarele economice ar urma să aducă creştere economică, dar eu aș fi mai sceptic. Mi-e teamă că modificările fiscale vor afecta mediul de afaceri încât companiile să fie forțate să facă restructurări, concedieri, poate vom vedea și falimente. În special micilor întreprinzători le va fi cel mai greu.
Și-a pierdut România identitatea națională, în contextul integrării noastre în UE?
Gabriel Zbârcea: Noi, ca națiune, ne-am uitat mereu către celelalte state, am avut mirajul „vestului”, dar nu aș spune că ne-am pierdut identitatea națională. Românii noștri, chiar departe fiind, tânjesc după locurile natale, de aceea mulți revin, pun bazele unor mici afaceri, aduc valoare țării lor de aceea proiectul RePatriot este atât de izbutit. Avem o diaspora puternică, implicată în treburile cetății și asta este încă o dovadă a faptului că nu ne-am pierdut identitatea, că – indiferent unde suntem – simțim și trăim românește.
Nu, categoric nu ne-am pierdut identitatea națională, am dat dovada de reziliență și pe timpul comunismului și acum, nu înghițim fără să gândim tot ce ni se oferă de afară, avem o anume capacitate de adaptare a modelelor occidentale la ce este neaoș, românesc. Folclorul, tradițiile, meșteșugurile, credința strămoșească sunt încă prezente și în mentalul generațiilor tinere.
Ce sanse sunt ca România să se unească cu Republica Moldova?
Gabriel Zbârcea: Ne unesc deja atât de multe… Eu personal, dar și noi, ca firmă, am fost mereu aproape de frații de peste Prut. Avem colegi – avocați, asistente, care provin din Republica Moldova. Suntem „best friends” cu avocații de la Țurcan Cazac, suntem sponsori tradiționali ai Galei Studenților Originari din Republica Moldova, am asistat companii românești în extinderea în Republica Moldova, am fost implicați în diverse procese de privatizare, în proiecte de armonizare legislativă în Republica Moldova.
Deocamdată unirea trebuie făcută cu proiecte comune, cazurile Transgaz, Banca Transilvania, Fan Courier să fie exemple școală pentru alte companii și afaceri românești care să se extindă în Moldova.
Cred în fapte, nu în vorbe, vorbele noastre frumoase nu le țin de cald fraților moldoveni, autorități și antreprenori trebuie să fie implicați cât mai mult în ceea ce înseamnă economia Republicii Moldova. Și Biserica Ortodoxă ar putea face mai mult. Mai multe înfrățiri între localități, o programă școlară comună dar mai ales o integrare economică ar face ca România și Basarabia să fie și mai apropiate.
Cum ai caracteriza campania anticorupție de acum câțiva ani, în contexul în care unii susțin că s-au făcut multe abuzuri?
Gabriel Zbârcea: Lupta anticorupție a avut o însemnătate serioasă în istoria României și ea trebuie să continue.
Intențiile la bază au fost bune și corecte, însă lucrurile au scăpat de sub control în anumite cazuri, și de la un anumit moment încolo mulți oameni au avut de suferit. Au existat și oameni integri, nevinovați luați în colimator, prinși la mijloc într-o răfuială ce nu-i privea și care au devenit victime colaterale. Aici cred eu că s-a greșit cel mai mult, s-a reușit aruncarea în derizoriu a unui demers cât se poate de justificat și necesar, eradicarea corupției.
Cred într-o justiție bazată pe probe, nu pe denunțuri, pe procurori, nu pe implicarea serviciilor secrete, o justiție în care judecătorii să judece potrivit probelor și conștiinței, nu pe plicuri galbene și câmp tactic. Sunt semne bune că de câțiva ani, practica dosarelor la comandă s-a schimbat și că în acest moment procurorii își fac treaba fără ingerințe, cu profesionalism.
Care este sansa dezvoltării României? Cum vezi drumul României în tranziția energetică?
Gabriel Zbârcea: Șansa României stă în oameni, am mai spus-o. Nu cred în șanse picate din cer sau în minuni întâmplate peste noapte. Cu politicienii adecvați la guvernare, cu determinare și consecvență și cu multă seriozitate vom trece cu bine prin toate tranzițiile.
Domeniul energetic este un domeniu deosebit de important. Azi mai mult decât înainte. România are în sfârșit un Ministru al Energiei capabil și cu viziune, nu îl cunosc personal dar mă uit la ce realizează Sebastian Burduja.
Transgaz și Ion Sterian au fost vedete anii trecuți, proiectul BRUA și preluarea Vestmoldtransgaz din Republica Moldova fiind repere despre inițiativă, curaj, spirit antreprenorial.
Azi vine rândul Romgaz, mai ales cu Neptune Deep, al Nuclearelectrica, cu proiectele Cernavodă 3 și 4, retehnologizarea reactoarelor 1 și 2, și proiectul legat de reactoarele modulare.
Este rândul ca Transelectrica să se ocupe finalmente de proiectul HVDC, investiție în linii de înaltă tensiune care ar permite României să preia și să transporte cantități suplimentare uriașe de energie, mai ales din zona Dobrogei și să devină un exportator important de electricitate în regiune. Din câte știu, Electrica se mișcă bine de asemenea și se consolidează.
Trei lucruri sunt necesare pentru buna funcționare a sistemului energetic:
- Stabilitatea legislativă – în ultimii ani, schimbările legislative au fost principalul obstacol în calea investitorilor.
- Implementarea inițiativei Consiliului Concurenței de a avea ”one stop shop” – o singură autoritate care să se ocupe de partea de permise, avize și autorizații.
- Verificarea ATR-urilor emise – la emiterea ATR să se verifice bonitatea și seriozitatea investitorului. Sunt extrem de multe proiecte autorizate dar lăsate de izbeliște. Având în vedere capacitatea limitată a puterii instalate sunt nenumărate proiecte valabile, reale care nu pot fi autorizate întrucât nu mai este loc.
Este „România educată”? Cum apreciezi nivelul de educație din România?
Gabriel Zbârcea: România a dat lumii multe minți strălucite, indiferent de domeniu. Vreau să cred într-o Românie în care școala va fi școală, dragostea de carte, de învățătură și gândirea critică vor fi insuflate de dascăli pasionați și cu vocație.
E greu să faci însă performanță ”cu burta goală”, apropos de salariile profesorilor. Bugetul Educației este, de atâția ani, foarte mic, copiii trebuie să aibă acces la resurse academice, laboratoare, săli de clasă, săli de sport moderne pentru a-și pune în valoare inteligența și creativitatea. Pare că în 2024 a fost majorat față de 2023, până la echivalentul a 4,3% din PIB. Rămâne de văzut dacă acest lucru este suficient atât pentru profesori dar mai ales pentru copii.
Te temi de Inteligența Artificială? Este Inteligența Artificială o oportunitate sau o problemă pentru lumea în care trăim?
Gabriel Zbârcea: Nu pot spune că mă „tem”, dar mă îngrijorează. Îmi amintesc cu drag de copilăria mea, când ne jucam de-a v-ați ascunselea, eram pe maidan până seara, cu cheia la gât, fără computer, telefon mobil. Când citeam o carte la lumina lămpii cu gaz, pentru că se tăia curentul, când aveam doar câteva ore de program TV, îmi este dor de Bucureștiul meu cu parfum de tei, inundat vara de puful plopilor pe care îl scuipam, ne puneam o dorință și ni-l băgam în sân. Cumva, deși trăiam într-un regim totalitarist, eram liberi, ne simțeam liberi. De fapt, dacă ar fi să-mi fie teamă de ceva, atunci mi-ar fi teamă că generațiile actuale nu se vor mai simți libere așa cum eram noi atunci, că vor fi – poate – „dependente”, ca să nu spun subjugate de noile tehnologii, de mirajul Chatbot și Generative AI, că se vor ascunde în spatele unor avataruri pe rețelele de socializare în loc să interacționeze față-n față, că telefoanele mobile vor deveni o extensie a mâinii lor. Dar e adevărat că toate astea înseamnă avans tehnologic, înseamnă inovație și progres. Până la urmă, cu toții avem discernământ suficient (sau așa ar trebui) pentru a face distincția între ceea ce este benefic și ceea ce se poate transforma în malefic și pentru a cântări riscurile la care ne expunem.
-
“Anticipez o nevoie tot mai mare de consiliere în perioada următoare, pe fondul modificărilor aduse în plan fiscal”.
Cum ai caracteriza piața avocaturii în prezent?
Gabriel Zbârcea: O piață din ce în ce mai fragmentată, cu nume noi în fiecare an. Nu sunt intrări noi de firme internaționale, în schimb cele locale sunt tot mai numeroase.
Sunt investitorii interesati de România? Care sunt cele mai importante segmente de business?
Gabriel Zbârcea: Investitori vor fi mereu interesați de România, avem multe avantaje, multe atuuri pe care le-am pomenit deja. Cred că energia va fi cap de afiş, dar se aşteaptă şi alte tranzacţii în industrie, agricultură, FMCG, IT şi Telecomunicaţii.
Cum afecteaza modificarile fiscale piața avocaturii?
Gabriel Zbârcea: Avem mai mult de muncă, asta cu siguranță. Clienții ne solicită suportul pentru a evalua impactul asupra business-ului lor și a-i ajuta să se adapteze și să integreze noile prevederi cât mai eficient în planurile lor de afaceri. Desigur, cele mai multe cereri le au colegii de la TZA Tax. Anticipez o nevoie tot mai mare de consiliere în perioada următoare, pe fondul modificărilor aduse în plan fiscal.
Care sunt cele mai importante proiecte ale Ţuca Zbârcea şi Asociaţii?
Gabriel Zbârcea: Avem sute de cazuri și de proiecte la care lucrăm în prezent. Avem pe masă mai multe tranzacții de anvergură, care se vor finaliza probabil în cursul acestui an sau în prima parte a anului viitor, atât proiecte de tip M&A, dar și investiții greenfield, sau alte dezvoltări similare, inclusiv în domeniul infrastructurii, energiei, construcțiilor, IT etc. Avem litigii și dosare arbitrale de mare impact, avem mai multe finanțări în curs, dar și mandate în alte domenii de interes: muncii, concurență, penal.
Cum vezi viitorul avocaturii în România?
Văd o piață dinamică, mult mai dinamică decât în prezent. Va fi interesant de urmărit impactul AI asupra serviciilor avocațiale. Deși nu cred în înlocuirea avocatului de către roboți, eu cred în empatie, sunt niște tendințe importante ce nu pot fi ignorate și cred că avocații care se vor adapta și vor inova, care vor oferi servicii în linie cu așteptările tot mai sofisticate ale clienților vor ieși câștigători.
Reporter: Îți mulțumesc pentru interviu și, pentru că se apropie ziua ta, îți urez “La mulți ani, cu multă sănătate și succes”!
