La comemorarea celor 60 de ani de la moartea lui Constantin Brâncuși, Institutul Cultural Român de la Paris a marcat evenimentul prin prezentarea peliculei "În căutarea tatălui pierdut", în regia lui Ionuț Teianu.
Subiectul lungmetrajului se centrează pe viața lui John Constantin Brâncuși, fiul nelegitim al marelui sculptor român. Trecut în neființă în toamna anului trecut la vârsta de 83 de ani, fiul secret al lui Brâncuși a dus cu el în mormânt marele regret de a nu-și fi putut dovedi în instanță apartenența familială.
John Constantin Brâncuși este rodul iubirii dintre titanul sculpturii românești și Vera Moore, o pianistă britanică. Cei doi s-au cunoscut în anii treizeci prin intermediul lui Jim Ede, un apropiat de-a lui Brâncuși, muzeograf la Tate Gallery, iar în anul 1934, Vera îl aducea pe lume pe John, unicul fiu al sculptorului. La vremea aceea, nașterea era învăluită într-un mare mister, secretul fiind păstrat cu sfințenie o perioadă îndelungată. Vera îi interzice cu vehemență fiului ei să vorbească despre existența lui Brâncuși ca tată. La rândul său, sculptorul român nu a dorit niciodată să-și recunoscă fiul și a refuzat sistematic să-l întâlnească. Cu toate acestea, relația de iubire dintre el și Vera a durat până la moartea sa, în 1957.
"Tatăl meu nu m-a vrut niciodată. Mama i-a trimis mai multe scrisori în care îi cerea să vină să mă vadă, ori să stau eu o perioadă la el, dar el refuza să îi răspundă legat de acest subiect. L-am văzut o singură dată în viața mea. Era în anul 1954, când mama s-a dus la atelierul său, iar eu am condus-o. De-atunci nu ne-am mai revăzut niciodată. Brâncuși ca tată era un subiect interzis!", a mărturisit fiul nelegitim al marelui sculptor român în acest lungmetraj.
John Constantin Brâncuși a păstrat întreaga corespondența dintre părinții săi, în speranța că aceste misive îl vor ajuta cândva în instanță, în stabilirea paternității. Ca atare, pe la sfârșitul vieții sale, Jhon a dat în judecată statul francez, cel căruia Brâncuși îi lăsase prin testament toată opera sa creată de după perioada celui de-al doilea război mondial. Tribunalul din Paris a stabilit că demersul său juridic este tardiv și a clasat cazul. Drept urmare, John Constantin Brâncuși nu a reușit niciodată să facă un test ADN la cererea judecătorilor francezi, iar cel făcut într-un laborator din Canada și care dovedea că este fiul marelui sculptor român, nu a fost luat ca probă în instanță. În Fanța, preluarea de probe ADN în afara unui cadru juridic sunt ilegale și nu pot constitui probe într-un dosar.
John Constantin Brâncuși a murit în toamna lui 2016 fără a fi moștenit vreo operă de-a lui Brâncuși, într-o sărăcie izbitoare și cu marele regret că nu și-a putut dovedi în justiție filiația paternă. Singurul lucru pe care John a reușit să-l moștenească de la de la tatăl său biologic a fost pasiunea pentru fotografie, din care a reușit să facă o profesie. Timp de 26 de ani a fost fotograful oficial al prestigiosului cabaret parizian, "Crazy Horse", însă din această meserie nu a reușit să adune averi, nici să iasă de sub umbra tatălui său. Cu toate acestea, faptul că a fost fiul biologic al lui Constantin Brâncuși, un titan al artei, a reprezentat cea mai mare avere pentru el.