Zeci de mii de oameni au semnat o petiţie prin care cer arestarea celor șapte tineri din Vaslui acuzaţi de viol. Zeci de mii de cetăţeni, printre care și fostul președinte al României, Traian Băsescu, consideră, în mod eronat, că judecătorul de drepturi și libertăţi poate emite un mandat de arestare preventivă „în numele poporului”.
Cazul violului de la Vaslui a devenit unul de interes public doar în momentul în care societatea civilă a reacţionat virulent faţă de decizia de eliberare a celor șapte tineri acuzaţi de viol. Numai că cei șapte au fost puși în libertate cu circa patru luni în urmă, timp în care societatea nu a avut nicio reacţie.
Cei șapte tineri din Vaslui, Burada Silviu Ovidiu, Avădanei Silviu, Burlacu Paul Andrei, Bolboceanu Petrică Ionuţ, Boicu Ionuţ Bogdan, Rotaru Alin Dumitru și Surleac Ioan sunt acuzaţi că, la data de 10 noiembrie 2014, au întreţinut relaţii sexuale prin constrângere cu partea vătămată M.M.R., lipsind-o pe aceasta de libertate timp de circa 3 ore. Şase dintre ei au fost arestaţi a doua zi, 12 noiembrie 2014, iar Bolboceanu Petrică - la 13 noiembrie. La 8 decembrie 2014, cei șapte au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracţiunilor de viol și lipsire de libertate în mod ilegal.
De atunci, Judecătoria Vaslui a dispus prelungirea măsurii arestului preventiv. Până în aprilie a.c., când, deliberând, doi judecători, de la două instanţe diferite, au decis înlocuirea arestului cu o altă măsură preventivă. Ȋn corul uriaș al vocilor protestare, nimeni nu pare interesat de argumentele juridice ale judecătorilor. Pe ce s-au bazat ei atunci când au luat această decizie?
Mariustuca.ro vă prezintă, în premieră, motivarea deciziei Judecătoriei Vaslui din data de 2 aprilie a.c.
Unul dintre inculpaţi scapă de acuzaţia de viol
Ȋn primă fază, Judecătoria Vaslui a decis înlocuirea arestului preventiv pentru trei dintre inculpaţi: Boicu Ionuţ Bogdan, Rotaru Alin Dumitru și Surleac Ioan.
„Cu privire la subzistenţa temeiurilor ce au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, din oficiu, instanţa, analizând circumstanţele reale și personale ale inculpaţilor, constată că inculpaţii Boicu Ionuţ Bogdan, Rotaru Alin Dumitru și Surleac Ioan sunt la prima încălcare a legii penale; au recunoscut săvârșirea faptelor și sunt dispuși să achite daunele morale persoanei vătămate, așa cum s-a luat act de către instanţă prin încheierea de ședinţă din data de 19.03.2015, existând și posibilitatea retragerii plângerii faţă de inculpatul Surleac Ioan cu privire la infracţiunea de viol, în cazul în care nu se va schimba încadrarea faptei”, se precizează în motivarea instanţei.
„Instanţa apreciază că în momentul de faţă nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive faţă de inculpaţii Boicu Ionuţ Bogdan, Rotaru Alin Dumitru și Surleac Ioan, pentru acești inculpaţi fiind terminată cercetarea judecătorească. La acest moment procesual, instanţa apreciază că măsura privativă de libertate nu se mai impune, considerând că perioada scursă de la momentul arestării inculpaţilor Boicu Ionuţ Bogdan, Rotaru Alin Dumitru și Surleac Ioan a fost în măsură să conducă la o diluare a pericolului social concret pe care lăsarea în libetate a acestor inculpaţi ar reprezenta-o pentru ordinea publică. Instanţa nu poate exclude de la analiza pericolului social al lăsării în liberttate a inculpaţilor împrejurarea că inculpaţii au recunoscut săvârșirea faptelor și că, faţă de inculpatul Surleac Ioan, persoana vătămată și-a manifestat voinţa în sensul retragerii plângerii faţă de infracţiunea de viol, precum și disponibilitatea acestuia de a-i achita în întregime daunele morale solicitate (...)”
Judecătoria Vaslui a decis ca celor trei să le fie impusă măsura arestului la domicliu, cu următoarele obligaţii: să se prezinte în faţa instanţei de judecată, ori de câte ori sunt chemaţi, să nu comunice cu partea vătămată M.M.R. sau cu membrii de familie ai acestora, cu alţi participanţi la comiterea infracţiunii, cu martori audiaţi în dosarul de urmărire penală; să nu comunice între ei. Judecătorul le-a atras atenţia inculpaţilor că, „în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsuriii arestului la domiciliu și a obligaţiilor ce le revin, măsura arestului la domiciliu poate fi înlocuită cu măsura arestării preventive.”
„Echilibru între interesul public şi interesele personale ale inculpaţilor”
La același termen din 2 aprilie a.c., Judecătoria Vaslui a decis menţinerea în arest preventiv a celorlalţi patru inculpaţi: Burada Ovidiu, Avădanei Silviu, Burlacu Paul și Bolboceanu Petrică. Aceștia au contestat însă decizia, iar la 9 aprilie a.c., prin Hotarârea nr. 65/2015, Tribunalul Vaslui a admis, și în cazul lor, înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a arestului la domiciliu.
„Ţinând seama de toate circumstanţele cauzei, precum şi de conduita procesuală şi de celelalte împrejurări care caracterizează persoana inculpaţilor, Tribunalul consideră că măsura preventivă a arestului la domiciliu este suficientă pentru sigurarea bunei desfăşurări a procesului penal, împiedicarea sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori prevenirea săvârşirii unei alte infracţiuni”, se precizează în motivarea judecătorilor, conform obiectivvaslui.ro. „Ȋn raport de aceleaşi circumstanţe, instanţa de control judiciar apreciază că în actualul stadiu procesual al cauzei, în care sunt judecaţi inculpaţii, măsura arestării preventive nu mai întrunește cerinţa proporţionalităţii acesteia cu gravitatea acuzaţiei aduse acestora. Pentru a ajunge la această concluzie, s-a avut în vedere lipsa antecedentelor penale ale celor patru inculpaţi, care se află la primul conflict cu legea penală, durata pe aceștia au petrecut-o în arest preventiv (de circa 5 luni), ce a permis inculpaţilor să conştientizeze care sunt urmările comiterii de fapte antisociale. (...) Tribunalul consideră că măsura preventivă a arestului la domiciliu poate asigura un echilibru între interesul public de înfăptuire a justiţiei penale şi interesele personale ale inculpaţilor, de a fi judecaţi nu în stare de detenţie în regim penitenciar, ci în arest la domiciliu, o măsură care, deşi privativă de libertate, implică o atingere mai redusă a dreptului la libertate individuală.”
La 7 mai 2015 însă, prin Decizia nr.361 a Curţii Constituţionale a României, măsura arestului la domiciliu a fost declarată ca fiind neconstituţională.
Prin urmare, la termenul din 19 iunie a.c., Judecătoria Vaslui a dispus „înlocuirea măsurii preventive a arestului la domiciliu cu măsura preventivă a controlului judiciar a inculpaţilor Burada Ovidiu Silviu, Avădanei Silviu, Bolboceanu Petrică Ionuţ, Boicu Ionuţ Bogdan, Rotaru Alin Dumitru și Surleac Ioan, pe o durată de 60 de zile, începând cu data de 19.06.2015 și până la 17.08.2015, la rămânerea definitivă a încheierii. În conformitate cu dispoziţiile cuprinse în Decizia nr.361 din 07.05.2015 a Curţii Constituţionale a României publicată în Monitorul Oficial nr.419 din 12.06.2015, art.211 raportat la art.202 C.p.p., dispune înlocuirea măsurii preventive a arestului la domiciliu cu măsura preventivă a controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând cu data de 19.06.2015 și până la 17.08.2015, privind pe inculpatul Burlacu Paul Andrei, la rămânerea definitivă a încheierii.”
Următorul termen al procesului este fixat pentru 14 august a.c..
Ce pedepse maxime „riscă” cei șapte tineri
Am scris despre cei șapte tineri că sunt „acuzaţi de viol”, și nu „violatori”, așa cum deja titrează restul mass-media, pentru că nu s-a pronunţat încă nicio decizie în acest dosar, nici măcar pe fondul cauzei. Şi pentru că doar instanţa poate stabili adevărul juridic, în baza probelor existente în dosar. Probe la care, surprinzător, niciun bloger care a pronunţat deja verdictul nu are acces.
Dacă cei șapte vor fi găsiţi vinovaţi, ei merită să primească maximum din pedeapsa prevăzută în Codul Penal! Adică, 12 ani pentru viol (art. 218, alin. 2, lit.f CP) și 7 ani pentru lipsirea de libertate în mod ilegal (art. 205, alin.1). Pedeapsa rezultantă ar fi de 14 ani și 4 luni de închisoare. Din care, celor care și-au recunoscut vinovăţia li se scade o treime, rămânând de executat 9 ani și jumătate de închisoare. Nici aceștia pe de-a întregul, pentru că, după executarea a două treimi din pedeapsă, cel condamnat poate cere, și de obicei și primește, liberarea condiţionată.
Pedepsele, oricât de mari ar părea ele pe hârtie, sunt mărunţite pe traseu. Nu doar lipsa arestului preventiv, care, și dacă ar fi dispus, ar mai dura doar câteva luni, ar trebui să revolte societatea, ci și pedepsele mici pe care, într-un final, le execută cei condamnaţi pentru infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale. Pentru viol, pentru acte sexuali cu minori. Iar furia ar trebui îndreptată nu spre judecătorii care aplică legile, ci spre cei care le fac.
