Pentru prima dată după 2016, un Consilier pentru Securitate Națională (NSA) al Statelor Unite ale Americii (SUA), a ajuns astăzi, la Beijing, la invitația ministrului chinez de Externe, Wang Yi, totodată Director al Biroului Comisiei Centrale pentru Afaceri Externe al PCC. În perioada 27-29 August, Jake Sullivan va participa la o nouă rundă de comunicare strategică China-SUA și va avea întâlniri oficiale, Ministerul chinez de Externe anunțând că vor fi abordate o serie de probleme sensibile în plan bilateral și internațional.
Trebuie subliniat că vizita pe care o începe astăzi Jake Sullivan este cu atât mai interesantă cu cât este consilierul singurului președinte SUA din ultimii zeci de ani care nu a efectuat o vizită oficială la Beijing, fiind puțin probabil ca Joe Biden să mai ajungă în China până la final de mandat la Casa Albă.
Pe de altă parte, vizita are loc pe fondul tensiunilor tot mai accentuate în plan economic, autoritățile de la Beijing apreciind că SUA continua acțiunile de blocare și suprimare a economiei chineze, “erodând constant consensul câștigat cu greu și încrederea reciprocă”.
Potrivit declarațiilor oficiale, atât China, cât și SUA, au transmis înaintea vizitei că doresc dialog, consens și stabilitate în relațiile bilaterale, pentru a opri tendința descendentă. Aceasta poate avea loc doar dacă se va ajunge la o înțelegere strategică corectă, dacă vor exista capacitatea și acțiunile concrete pentru a gestiona eficient diferențele.
China reproșează SUA că exist un decalaj semnificativ între acțiunile și declarațiile pe care le promovează, în timp ce SUA susțin că China nu renunță la presiunile la adresa Taiwanului, nu se implică suficient pentru a bloca Rusia în războiul cu Ucraina și nici pentru impunerea ordinii în Orientul Mijlociu, cu temă clară Palestina-Israel.
Urmărind mesajele oficiale transmise de China și SUA, cu greu se va trece dincolo de barierele deja cimentate în ultimii ani, între cele două țări existând diferențe de optică politică, diplomatică și economică ireconciliabile. Dacă liderii chinezi revendică dreptul la egalitate, respect reciproc și teritorial, liderii americani revendică dreptul a acționa liber, oriunde și oricând propriile interese o cer, mergând până acolo încât emit legi prin care stabilesc relații directe cu teritorii, regiuni sau organizații din țările suverane.
Este cazul Insulei Taiwan care este parte a teritoriului RP Chineze, situație statuată la nivelul ONU, dar care continuă să fie între principalele teme de tensiune în dialogul strategic China-SUA.
Dacă MAE chinez transmite îngrijorări cu privire la implicarea SUA în problema Taiwan, acuzând SUA că încalcă drepturile de dezvoltare și securitate strategică a Chinei, Casa Albă transmite că administrația Biden a fost consecvetă, SUA rămânând angajată în politica unei singure Chine ghidată de Legea relațiilor cu Taiwanul, cele Trei comunicate comune (1972, 1979, 1982) și cele șase asigurări, subliniind că se opun ferm modificărilor unilaterale ale status quo-ului de ambele părți. Deși afirmă că că nu susține independența Taiwanului și că se așteaptă ca diferendele din strâmtoare să fie rezolvată în mod pașnic, SUA nu face decât să accentueze ipocrizia și dublul limbaj cu care se exprimă și acționează.
Întâlnire Biden-Xi: China cere SUA să își vadă de propriile probleme. SUA insistă să își aroge dreptul de a interveni în problemele Chinei
SUA susțin că respectă politica unei singure China, o politică în care Taiwan este parte a teritoriului imuabil al Chinei. Totodată, SUA a emis și aplică o lege internă a relațiilor cu Taiwan, lege care se extinde în mod ilegal și discreționar asupra teritoriului unei alte țări. Nicio țară aflată în relație de respect cu legislația internațională și Carta ONU nu poate avea o lege internă care să reglementeze relații exclusive cu partea unui teritoriu care aparține unui alt stat suveran, peste decizia guvernului statului respectiv.
Pentru cei care nu înțeleg situația, dau un exemplu simplu. Să presupunem că Ungaria emite o lege internă prin care dezvoltă și promovează o relație specială și directă cu autoritățile din regiunea din România locuită de populația maghiară, evitând și sfidând guvernul de la București. Prin această lege, Ungaria și-ar permite inclusiv să controleze politic, economic, administrativ și să finanțeze înarmarea regiunii locuite de populația maghiară.
Aceasta este, pe scurt, politica SUA în relația cu Taiwanul, parte a teritoriului Chinei, situație recunoscută în cele trei comunicate comune și cele șase asigurări, documente în care SUA se angajează să nu mai înarmeze Insula Taiwan, angajament nerespectat de zeci de ani.
Pe de altă parte, SUA transmite că Sullivan va “ridica îngrijorarea cu privire la creșterea presiunii militare, diplomatice și economice a Chinei împotriva Taiwanului. Potrivit Casei Albe, acțiunile Chinei sunt destabilizatoare și escaladează riscurile, cerând autorităților de la Beijing să se angajeze într-un dialog semnificativ cu autoritățile de la Taipei.
Cu cât Beijingul insistă să repete că problema Taiwan rămâne prima linie roșie care nu trebuie trecută în relațiile China-SUA, cu atât mai mult administrațiile de la Casa Albă și Congresul SUA insistă să înarmeze și să tensioneze relațiile din Strâmtoarea Taiwan, deși vorbesc despre pace și stabilitate.
Iată cum, cu ocazia vizitei Consilierului pentru Securitate al SUA la Beijing, este posibil să asistăm la un nou dialog al surzilor, generat de un blocaj în capacitatea de înțelegere corectă a realităților fiecărei părți.
China cere SUA să nu se mai comporte abuziv, discriminatoriu economic și hegemonic, în timp ce SUA cere Chinei să se alinieze acțiunilor occidentale conduse de la Washington, acceptând politicile americane în Indo-Pacific și oriunde în lume.
Apoi, Beijingul cere SUA trebuie să își schimbe fundamental percepția și poziționarea strategică față de China, inclusiv să renunțe la politizarea și securitizarea problemelor economice și comerciale, la interferența în problema Mării Chinei de Sud și obstrucționarea schimburilor bilaterale normale în plan uman, în timp ce Washingtonul repetă că diplomația SUA și canalele de comunicare nu indică o schimbare în abordarea relației cu China, partea americană fiind îngrijorată de “sprijinul Chinei pentru baza industrială de apărare a Rusiei, de situația din Marea Chinei de Sud și diverse alte probleme”.
Mai mult, SUA acuză China că este sursa majorității substanțelor chimice precursoare care ajung în SUA și Mexic, Casa Albă urmărind “amenințarea pe care China o generează și o reprezintă pentru ordinea internațională”.
Diferențele de abordare merg până acolo încât reprezentanții SUA nu evită să folosească manipularea și lipsa de rigoare în mesajele transmise oficial.
Un exemplu este oferit de informarea făcută de Casa Albă pe marginea vizitei pe care o face Sullivan în China, în care Beijingul a fost acuzat că nu a avut o poziție și nu a condamnat atacul Hamas din 7 Octombrie 2023.
Oficialul american a produs o dezinformare voită, în condițiile în care, la data de 9 Octombrie 2023 și ulterior, Ministerul chinez de Externe a condamnat atacurile Hamas și reținerea de ostatici pe teritoriul Israelului, cerând permanent încetarea ostilităților în Fâșia Gaza, protejarea civililor și accesul ajutoarelor umanitare.
Purtătorul de cuvând al MAE chinez, Mao Ning, declara la data de 9 Octombrie 2023: “China urmărește îndeaproape escaladarea conflictului dintre Palestina și Israel. Suntem profund întristați de victimele civile și ne opunem și condamnăm actele care afectează civilii. Ne opunem mișcărilor care escaladează conflictul și destabilizează regiunea și sperăm că luptele se vor opri și pacea se va întoarce în curând.”
“China și-a declarat poziția cu privire la escaladarea actuală a tensiunilor dintre Palestina și Israel. Suntem profund îngrijorați de escaladarea tensiunilor și a violenței și întristați de victimele civile cauzate de conflict. Ne opunem și condamnăm actele care dăunează civililor.”
Dialogul din aceste zile de la Beijing va putea să ofere șansa unei mai bune înțelegeri reciproce la nivelul comunicării strategice China-SUA, în măsura în care fiecare parte va dori să accepte necesitatea clarificării percepțiilor greșite și evitarea transformării tensiunilor existente în conflict.
Mesajul cu care Jake Sullivan vine la Beijing a fost transmis de Casa Albă în mod clar: “în această administrație politica noastră legată de China nu este despre schimbarea China în centrul său (de putere – n.m.). Este vorba despre poziționarea Statelor Unite pentru a face investițiile, pentru a construi alianțele de care avem nevoie, pentru a reuși să devenim mai puternici”.
Autor: Dan Tomozei
