Jenica Tabacu, director al Muzeului „Iulia Haşdeu”, din Câmpina, judeţul Prahova, a fost găsită moartă în casă, vineri. Familia a fost cea care a alertat autorităţile, relatează mediafax.ro.
Surse judiciare au declarat, corespondentului MEDIAFAX, că Jenica Tabacu a fost găsită în casă, spânzurată.
Descoperirea a fost făcută de familie care a sunat la 112.
Jenica Tabacu, în vârstă de 50 ani, nu a mai putut fi salvată.
Una dintre femeile care, pe drept cuvânt, poate fi numită ”doamnă a culturii românești”, Jenica Tabacu era un om extraordinar de pasionat de munca sa, care a inspirat sute, poate mii de oameni care au întâlnit-o sau au trecut pragul muzeului.
A fost o luptătoare, un izvor de energie și inspirație, un zâmbet permanent.
În 1990 a fost admisă la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (FJSC), a Universității București, în prima serie de studenți a facultății. A absolvit-o în 1994, iar în cei patru ani de studiu colegii nu și-o amintesc decât zâmbind și având o vorbă bună pentru oricine avea nevoie.
Debutul ca jurnalist şi-l face în ziarul local “Câmpina”. În timpul studenţiei, colaborează cu ziarele „Prahova liberă” şi „Tineretul liber”. Atrasă de presa scrisă, Jenica Tabacu s-a întors acasă şi, după o încercare eşuată de a se angaja la ziarul „Prahova liberă”, a ales să dea concurs pentru un post de muzeograf la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, unde a organizat serviciul de Relaţii Publice al instituţiei.
În februarie 1996, s-a transferat la Muzeul Memorial „B. P. Hasdeu” din Câmpina, ca muzeograf, amintește zf.ro.
Încă din 1995, colaborează cu „Jurnalul de Prahova”, ca redactor în cadrul departamentului Cultură. În 1999, câştigă concursul de muzeograf coordonator, preluând astfel, la 31 de ani, conducerea instituţiei.
Din 1996 a început să cerceteze arhiva hasdeeană, bucurându-se de colaborarea cu Mircea Coloşenco. În 2000, cei doi publică o carte, „Protocoalele şedinţelor de spiritism”, apărută la Editura „Saeculum I.O”.
În 2006, în faţa unei comisii prezidate de academicianul Eugen Simion, Jenica Tabacu şi-a susţinut teza de doctorat care, mai târziu devine carte.
Din 1995 şi până în 1998, Jenica Tabacu a fost muzeograf la instituţia de cultură pe care avea să o conducă de la finele anilor '90 şi până în prezent.
Aproape toată cariera, Jenica Tabacu s-a axat pe studiul operei şi al vieţii savantului Bogdan Petriceicu Haşdeu, dar nu a ignorat nici activitatea culturală a fiicei acestuia, Iulia.
În 2006, Jenica Tabacu devenea doctor în filologie „Magna cum laude" cu tema „Viaţa şi activitatea lui B.P. Haşdeu între anii 1888-1907", iar ultimii ani și i-a dedicat traducerii manuscriselor „spiritiste" ale lui Bogdan Petriceicu Haşdeu, pe care le-a și publicat.
Bună cunoscătoare a limbii franceze (limba preferată de Iulia Hasdeu în scrierile sale), Jenica Tabacu a reușit să traducă și să publice pentru prima dată toate scrisorile Iuliei către tatăl său, toate cele care s-au păstrat în arhive, scria tribuna-magazine.com.
Și s-au păstrat majoritatea, adică o sută optzeci și șase, dintre care, ne spunea autoarea traducerilor, doar douăzeci și nouă au fost scrise în limba română. „O șansă, am spune astăzi, pe care am fructificat-o după o sută douăzeci și șapte de ani de la moartea poetei, oferind posibilitatea celor care nu știu limba franceză, de a citi în românește toate scrisorile Iuliei Hasdeu și, implicit, de a li se dezvălui excepționala ei personalitate. Mai mult decât atât, cititorii vor avea ocazia de a observa că nici Hasdeu, nici soția lui, nu au căutat vreo clipă să o împingă spre studiu cu prețul sănătății, așa cum, pe nedrept, unii au construit o legendă stupidă și răuvoitoare, lăsând falsa impresie că Iulia ar fi fost victima părinților, îndeosebi a tatălui ei.”
Cu alte cuvinte, Jenica Tabacu realizează o traducere integrală a scrisorilor existente în Arhivele Naționale ale României și publicate mai demult, începând chiar cu B.P. Hasdeu și continuând cu alți coordonatori ai edițiilor mai noi, cum ar fi: Paul Cornea, Elena Piru, Roxana Sorescu, sau Crina Decusară Bocșan.
Peste tot însă textele au apărut în limba în care au fost scrise, adică în franceză. Pentru prima dată, în traducerea Jenicăi Tabacu, scrisorile apar reunite, și la dispoziția cititorului de limbă română, ceea ce nu este puțin lucru.
În paralel cu studiul operei savantului, Jenica Tabacu s-a luptat să păstreze în proprietatea statului Castelul spiritist de la Câmpina, după ce urmaşi ai familiei au revendicat în instanţă valoroasa construcţie.
“Din 1996, când am început să traduc manuscrisele “spiritiste” ale lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, în paralel am căutat să descopăr istoria nespusă şi nescrisă, a Castelului “Julia Hasdeu”. Cercetarea m-a condus nu doar spre aflarea unor informații istorico-tehnice, legate de aspectele construirii edificiului, ci şi spre simbolismul monumentului, la care s-a referit puțin I.L. Caragiale, în articolul său, “O vizită la Castelul Julia Hasdeu”, publicat în ziarul “Epoca”, în 1896”, declara Jenica Tabacu într-un interviu acordat acum un an.
Castelul din Câmpina este cunoscut sub denumirea de ”Templul Spiritului”.
La aproape 100 de kilometri de București, în Câmpina, scriitorul și istoricul Bogdan Petriceicu Hașdeu a construit, între anii 1893 și 1896, castelul pe care l-a dedicat memoriei fiicei sale, care murise la vârsta de numai 19 ani.
Legendele spun că Hașdeu se retrăgea adeseori la reședința sa din Câmpina pentru a comunica, prin intermediul spiritismului, cu fiica sa.
Clădirea este monument de arhitectură, construit între 1893 - 1896 după planurile lui Hașdeu, fiind ulterior restaurată în perioada 1962 - 1965, 1980 și după 1990.
Jenica Tabacu a avut şi o scurtă carieră politică. A fost consilier local al municipiului Câmpina în mandatul 2004-2009 şi consilier judeţean în anul 2012 din partea PP-DD, a cărui organizaţie judeţeană a condus-o din funcţia de vicepreşedinte.
S-a retras din activitatea politică în urmă cu cinci ani.
