Teoria 1: Mor mai mulţi oameni decât de obicei. Un scenariu puţin plauzibil în absenţa unei epidemii de gripă sau a unei ierni grele când se înregistrează vîrfuri ale ratei mortalităţii.
Teoria 2: Celebrităţile sunt blestemate. Ceea ce este posibil ţinând cont de faptul că celebrităţile care au murit se numără printre figurile culturale din anii 60 şi 70, a căror stil de viaţă se rezuma la sex, droguri şi rock & roll. Un exemplu este David Bowie, despre care se spune că a trăit un an numai cu cocaină, lapte şi ardei roşu.
Teoria 3: Este efectul unei statistici ciudate. A existat o supraabundenţă de decese ale celebrităţilor, ceea ce a consolidat percepţia că mor doar celebrităţi. Bowie a murit în aceeași săptămână cu Alan Rickman, Gary Shandling și Johan Cruyff a murit la 24 martie ; Ronnie Corbett a murit în aceeași zi, dar la o săptămână de arhitecta britanică Zaha Hadid, prima femeie şi prima musulmană care a luat Pritzker Architecture Prize.
Teoria 4. S-a coborât mult ştacheta la conferirea statutului de celebritate. Este posibil. David Gest a ajuns celebru doar pentru că a fost al patrulea soț al actriţei Liza Minelli și concurent la reality-showl "Sunt celebru, scoate-mă de aici!". El a avut parte de un necrolog de 1120 de cuvinte în Telegraph. Cum pagina de necrologuri din acest ziar celebra viețile excentrice, nu ar fi o exagerare dacă am spune că necrologul lui David Guest nu ar fi apărut în această publicaţie cu un deceniu în urmă.
Teoria 5. Sunt prea multe celebrităţi pe cap de locuitor. Boom-ul muzicii pop în anii 60 şi apariţia televiziunii şi a televizoarelor la mijlocul anilor 50 a crescut masiv numărul artiştilor foarte populari. Astăzi, cu atâtea canale terestre, Netflix și iPlayer și YouTube, au apărut mii de "celebrităţi" , dar puține nume care se bucură de popularitate, cunoscute și iubite de două sau chiar trei generaţii, aşa cum au fost Victoria Wood, Prince sau Ronnie Corbett.
Teoria 6: Social-media amplifică aceste decese. Este o teorie populară. Pe alte vremuri, moartea unei celebrităţi era anunţată la radio sau la secţiunea necrologuri din ziare, iar informaţia era consumată în intimitate. Acum, în câteva secunde, apar breakingnews-uri pe Facebook, Instagram, Twitter, însoţite de hastaguri şi prin care încercăm să ne întrecem în declaraţii de regrete publice.
Acum, suntem mai conștienți de dispariția unei celebrități, cu care nu avem nici o afinitate, fie că e fotbalist, un actor american de stand up comedy sau un prezentator britanic de televiziune. Ca urmare, este posibil să avem un apetit mai mare pentru ştiri despre moartea oamenilor celebri . Facebook, în special , pare să încurajeze utilizatorii să posteze clipuri sau citate din vedetele preferate. Noi, cetăţenii, devenim astfel cu toţii scriitori de necrologuri .
Deci, care e explicaţia pentru toate aceste decese?
Teoria că există doar mai multe celebrități pe cap de locuitor, combinată cu faptul că mulți au avut un stil de viață nesănătos, este cea mai convingătoare explicaţie pentru numeroasele decese de celebrităţi din ultimele luni. Dar, bineînţeles, acest lucru nu va aduce nicio alinare milioanelor de fani.
