Fără să fie rezultatul unei strălucite mișcări a diplomației românești, rare momentele astea după Mircea cel Bătrân sau Nicolae Titulescu, președintele Klaus Iohannis efectuează în aceste zile o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii. De ce? O întrebare firească, la care s-ar putea răspunde, fără surse diplomatice, care să-și păstreze anonimatul, doar pe baza informațiilor cunoscute până acum și, evident, cu ajutorul logicii.
În urmă cu două săptămâni, despre România s-ar fi putut vorbi în cercurile familiei Trump doar din poveștile de vânătoare ale Juniorului, care a împușcat animalele de prin domeniile româneșlti timp de vreo trei zile. Și nu acest argument ar fi putut naște dorința unei întâlniri la vârf româno-americane.
În mod oficial, Klaus Iohannis se află pe teritoriul american la "invitația omologul său, președintele SUA, Donald Trump". Invitația s-a ivit pe neașteptate, fără să fi fost precedată de zvonuri pe această temă, așa cum se întâmplă de obicei, din acest motiv, aceasta, dintr-o anumită perspectivă, poate fi privită ca fiind mai degrabă o convocare. Și asta în ciuda faptului că relațiile bilaterale sunt definite ca fiind un parteneriat, ceea ce ar presupune poziții de egalitate.
În continuare, viteza cu care s-a creat culoarul pentru întâlnirea la nivel înalt româno-americană, poate fi interpretată ca o soluție pentru rezolvarea unei probleme acute a Administrației Trump, românii fiind mai fără grabă de felul lor, dacă e să amintim că i-au așteptat să vină aproape 50 de ani.
În 18 august 2016, după puciul eșuat împotriva lui Recep Erdogan, site-ul euroactiv.com lansa informația conform căreia arsenalul nuclear american din Turcia ar urma să fie mutat în România. Informația a fost dezavuată de oficialitățile române, Ministerul de Externe și cel al Apărării negând vehement.
Era vorba de cele circa 90 de bombe nucleare de tip B61, într-un sistem special conceput, un hangar ranforsat subteran. Bombele de tip B61 sunt unele dintre primele arme nucleare - un nivel intermediar intre strategic si tactic, fiind concepute să fie transportate la locul detonării de avioane supersonice. Încărcătura nucleară este variabilă, echivalând de la 3 la 340 de kilotone TNT,
Între timp, relațiile dintre SUA și Turcia pot fi caracterizate ca fiind într-o răcire, încordarea fiind alimentată de ambele părți. Întâlnirea dintre Trump și Ergodan, de luna trecută, nu a soluționat niciuna din problemele existente.
În primul rând, decizia SUA de a înarma forțele kurde din Siria, pentru a se opune luptătorilor jihadiști ai Statului Islamic, nu este privită cu ochi buni de Ankara, pentru că rebelii kurzi, sunt un potențial pericol pentru Turcia, după ce criza ISIS se va fi terminat în Siria și Irak. Apoi este cazul Fetullah Gulen, fost aliat al lui Erdogan în lupta împotriva elitei seculare, în prezent principalul inamic, fiind considerat că a organizat puciul din 2016, și pe care americanii nu doresc să-l expulzeze în Turcia. Și cel mai important dezacord în relațiile americano-turce - baza militară de la Incirlik, folosită de diplomația de la Ankara ca factor de presiune - de exemplu, autoritățile turce au interzis accesul unui grup parlamentar german, care dorea să vizitele propriile trupe aflate în bază.
Ce concluzii se pot trage? Succint.
Pe fondul unei neîncrederi în Turcia, manifestată nu doar de SUA, ci și de alți parteneri din NATO, se caută o bază militară, care să găzduiască arsenalul nuclear aflat în prezent la Incirlik.
Informația furnizată mediei din România anul trecut, cum că procesul de mutare a bombelor nucleare în România ar fi fost în curs de a se înfăptui, a fost un test privind modul în care populația va recepta această veste. Rezultat - excelent! Nu s-au prea sinchisit.
Iohannis a fost chemat la Washington pentru a pune bazele unui acord în acest sens și pentru a demara în același timp măsurile legale și cele practice, - amplasament, proiecte, buget, construcție,
Cu ce ne alegem noi? Păi în primul rând, rușii lui Putin ne vor lua la țintă mai mult decât o fac acum și cu încă ceva, investiții, destul de aproape de ce zice Legea lui Ohm în limbaj popular: 'Om trăi și 'om vedea!
